Curtea Penală Internațională, laureată cu Premiul Saharov de Parlamentul European

O replică la presiunile politice globale?

Parlamentul European a acordat Curții Penale Internaționale (CPI) prestigioasa distincție pentru libertatea de Anunțul a fost făcut joi de președinta instituției, Roberta Metsola, în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Șefa legislativului european a subliniat că premiul reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse pentru consolidarea dreptului internațional și eradicarea impunității, în special în cazurile de genocid, crime de război și agresiune. Metsola a afirmat că Uniunea Europeană își bazează politica pe respectarea multilateralismului, aplaudând rolul esențial al instanței de la Haga în menținerea ordinii juridice globale.

Această decizie vine însă pe fondul unor tensiuni diplomatice majore. Cu doar două săptămâni înainte, administrația condusă de președintele american Donald Trump a extins sancțiunile împotriva instanței.

Casa Albă a contestat constant mandatele de arestare emise pe numele unor lideri israelieni, precum premierul Benjamin Netanyahu, dar și o anchetă anterioară privind acțiunile trupelor americane în Afganistan.

La 9 octombrie, Departamentul de Stat al SUA a trecut la măsuri directe împotriva instituției. Noile reglementări interzic companiilor americane să ofere servicii bancare, polițe de asigurare sau licențe software tribunalului internațional.

Cum a reacționat Casa Albă la premiul Nobel?

Pentru a evita blocajele, angajații CPI au fost nevoiți să migreze în ultimele luni de la platformele Microsoft către soluții open-source.

Secretarul de stat american, Marco Rubio, a justificat măsura, declarând că președintele Trump nu va tolera urmărirea penală a cetățenilor americani de către o instanță pe care o consideră „incorectă”. În replică, oficialii europeni au explicat că sancțiunile subminează independența judiciară, însă anchetele în curs vor continua.

Interesant este că sancțiunile americane au intrat în vigoare exact la câteva ore după ce Comitetul Nobel din Norvegia i-a decernat Premiul pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Gestul a fost gândit ca un semnal de susținere pentru magistrații care au devenit ținte ale atacurilor politice.

Alegerea l-a înfuriat pe Donald Trump.

Va reuși UE să blocheze sancțiunile americane?!

El a scris pe platforma Truth Social că Premiul Nobel a fost devalorizat, acuzând-la pe laureată că ar fi implicat Israelul într-un genocid printr-o investigație anterioară.

Navi Pillay a Pentru a lămuri confuziile apărute în spațiul public, biografia profesională a laureatei cere o precizare: Navi Pillay a fost într-adevăr judecătoare la CPI între 2003 și 2008, însă concluzia privind genocidul din Israel nu aparține Curții de la Haga, ci unei comisii a ONU pe care a condus-o recent.

În prezent, jurista activează la Curtea Internațională de Justiție, în procesul în care Myanmar este acuzată de genocid.

Între timp, parlamentarii europeni cer Comisiei Europene să pună în aplicare „Legea UE de blocare”. Acest mecanism juridic anulează pe teritoriul comunitar efectele sancțiunilor extrateritoriale și oferă firmelor europene posibilitatea de a cere despăgubiri.

Ceremonia oficială de decernare a Premiului Saharov este programată pentru luna decembrie, tot la Strasbourg. Evenimentul va consfinți sprijinul necondiționat al legislativului european pentru independența Curții Penale Internaționale, în plină confruntare cu presiunile venite de la Washington.