Cutremur puternic în România, resimțit și în Republica Moldova și Ucraina

Ce alt seism a precedat acest episod recent?

Un seism de intensitate moderată a avut loc în urmă cu câteva zile în județul Botoșani, conform datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Această mișcare tectonică, înregistrată miercuri seara, a atins o magnitudine de 3,1 pe scara Richter.

Evenimentul geologic a fost perceptibil pentru locuitorii din mai multe centre urbane din nordul României și din teritoriul vecin, inclusiv în imediata apropiere a Botoșanilor, Sucevei, Romanului, Iașilor, Bălților, Piatrei-Neamț și Cernăuților.

Autoritățile specializate au publicat un comunicat detaliat care specifică că incidentul s-a manifestat pe data de 21 octombrie 2026, exact la ora locală 18:03:31. Focusul activității seismice s-a concentrat în regiunea Moldova, precizând județul Botoșani ca zonă epicentrală. Profunzimea la care a survenit ruptura crustală a fost estimată la 5,7 kilometri sub suprafață, iar intensitatea înregistrată la sol a fost de gradul I. Distantele față de cele mai apropiate aglomerări urbane au fost calculate astfel: epicentrul se află la 14 kilometri sud-est de Botoșani, la 40 kilometri est de Suceava, la 81 de kilometri sud atât de Roman, cât și de Iași, la 86 de kilometri sud de Bălți, la 88 de kilometri nord-est de Piatra-Neamț și la 95 de kilometri sud-est de Cernăuți (Chernivtsi).

Contextual, acest episod vine după o altă activitate seismică remarcabilă care a marcat începutul săptămânii. În data de 19 octombrie 2026, în jurul orei 11:52:00, zona seismică Vrancea, situată în județul Buzău, a fost scena unui cutremur de magnitudine medie, de 4,8 grade.

Acesta reprezintă cel mai puternic tremur de pământ documentat în România în cursul anului curent. Ocazia a fost una deosebită prin adâncimea epicentrală, situată la 76,5 kilometri, ceea ce a permis propagarea undelor seismice pe o rază largă.

Impactul acestui seism a fost simțit nu doar în interiorul granițelor țării, atingând chiar capitala București, ci și dincolo de frontiere, în Republica Moldova și în Ucraina. Proximitatea față de centrele urbane majore a fost calculată astfel: 46 de kilometri sud-est de Brașov, 53 de kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 56 de kilometri nord de Ploiești, 64 de kilometri sud de Buzău, 78 de kilometri nord-est de Târgoviște și 86 de kilometri sud de Focșani.

Ce spune expertiza despre cutremurele din Vrancea?

Expertiza academică oferă, de asemenea, perspective asupra naturii specifice a cutremurelor din zona Vrancei. Profesorul Gheorghe Mărmureanu a explicat anterior caracteristicile acestor evenimente, notând faptul că ele sunt deosebite datorită adâncimii mari de generare.

El a menționat că, în timpul propagării, o porțiune din energia seismică este disipată, dar nu întotdeauna complet.

În cazurile în care se percep mișcări verticale intense în interiorul clădirilor, aceasta ar putea fi un semn premonitoriu al unui seism extrem de puternic care urmează în următoarele 10-15 secunde.

Potențialul viitor al acestei zone seismice include posibilitatea unor efecte devastatoare asupra întregii regiuni Moldovești, a municipiului Focșani, a zonei Muntenia și a Dobrogei. Variabilele cheie rămân planul de rupere, profunzimea exactă și magnitudinea finală. Deși estimările sugerează un ciclu de revenire care poate cuprinde între 40 și 100 de ani, expertul a subliniat că o magnitudine de 50 nu mai este considerată o opțiune probabilă în prezent.

Un eveniment de amploare centenară ar fi considerat un dezastru major.

Date istorice indică existența unor fenomene asociate, cum ar fi un tsunami din 30 martie 1901, care ar fi generat valuri de 3-4 metri înălțime la Mangalia. Deși falia principală se extinde spre Marea Neagră, nu există suficiente dovezi istorice care să ateste cutremure catastrofale direct în această zonă maritimă, lăsând o marjă de incertitudine în modelarea riscului viitor.