De ce Kozlodui merge, iar Cernavodă se oprește? Explicația directorului

Modernizarea nucleară: Soluții inovatoare pentru o criză energetică?!

În plină criză energetică europeană, guvernanții români accelerează discuțiile despre modernizarea infrastructurii nucleare.

Specialiștii spun că investițiile în sistemele de pompare și în rețelele de canalizare ar putea crește eficiența cu până la 15%, reducând semnificativ riscul opririlor neașteptate.

Se analizează și posibilitatea unor tehnologii de răcire alternative, cum ar fi cele care folosesc apa de mare. Asta ar diminua dependența de debitul Dunării. O astfel de intervenție la Cernavodă, pentru a implementa un sistem similar celui de la Kozlodui, ar necesita o pauză de funcționare de câteva luni.

Soluția viabilă ar fi construirea unei noi structuri hidrotehnice pe Dunăre, care să redirecționeze o parte din debitul fluviului către centrală.

Romeo Urjan, directorul Centralei Nucleare de la Cernavodă, a explicat detaliat de ce instalația nucleară de la Kozlodui, pe malul bulgăresc al Dunării, continuă să funcționeze, în timp ce Cernavodă își suspendă operațiunile. Principalele diferențe stau în configurația sistemelor de pompare care asigură apa necesară răcirii reactoarelor.

În Bulgaria, totul pornește de la concepția inițială a instalației de răcire și de la modul în care sunt poziționate pompele, a explicat Romeo Urjan marți seară, la Digi 24. Noi suntem pe o ramificație a canalului Dunăre-Marea Neagră, ceea ce ne limitează accesul la un debit de apă mai mic.

Criza energetică: Putem moderniza Cernavodă ca la Kozlodui?

Bulgarii, în schimb, sunt direct pe Dunăre și beneficiază de un debit mult mai mare.

Pe lângă acest avantaj geografic, ei au proiectat o stație de pompare diferită, echipată cu pompe extrem de puternice, un canal derivat direct din Dunăre și un sistem de răcire în trepte.

Această arhitectură le permite să funcționeze chiar și atunci când nivelul apei este cu 20-30 de centimetri mai scăzut decât limita noastră de operare.

Directorul a subliniat că nici centrala bulgară nu este complet „imunizată” la fluctuațiile debitului.

Însă pragul critic la care funcționarea ei ar fi compromisă este cu 20-30 de centimetri mai jos decât cel la care Centrala de la Cernavodă este nevoită să se oprească.

Urjan a menționat, de asemenea, că pompele de la Kozlodui sunt, la rândul lor, echipamente vechi, de proveniență sovietică, datând din anii '80-'90.