DNA percheziționează Facultatea de Medicină din Constanța pentru luare de mită

Corupția din mediul academic constănțean este doar un caz izolat?

Scandalul corupției a atins din nou mediul academic constănțean, procurorii Direcției Naționale Anticorupție declanșând o serie de acțiuni de control la Facultatea de Medicină a Universității Ovidius. Intervenția judicială a avut loc în data de 4 septembrie, dimineața, moment în care echipele specializate au ajuns pe campusul universitar pentru a verifica suspiciuni legate de luare de mită.

Focusul investigației se concentrează asupra catedrei de Anatomie, unde ar fi implicate cadre didactice care ar fi beneficiat de sume de bani în schimbul facilităților acordate studenților la probele de examen.

Deși sursele din presa locală indică faptul că tranzacțiile suspecte sunt direct corelate cu promovarea testelor scrise sau orale, atât instituția universitară, cât și DNA au menținut până acum o discreție totală, fără a emite comunicate oficiale care să detalieze numele persoanelor vizate sau suma exactă a banilor implicați.

Această situație nu este izolată în istoria recentă a universității, care sărbătorește anul acesta 35 de ani de la înființare și funcționează cu 16 facultăți active. Precedentul cel mai notabil datează din 2013, când fostul rector Dănuț Epure a fost surprins în flagrant delict în timpul primirii unei miti, aceasta fiind oferită pentru transmiterea subiectelor de admitere către candidații de la Facultatea de Farmacie.

Vulnerabilitățile persistă: de ce e nevoie de supraveghere riguroasă?

Sentința finală l-a condamnat pe Epure la trei ani de închisoare cu executare suspendată, urmată de suspendarea temporară și, ulterior, de excluderea definitivă din corpul profesoral.

Deși ex-rectorul a făcut eforturi pentru a-și recupera statutul academic, modificările ulterioare aduse Cartei Universității Ovidius au blocat această posibilitate, consolidând ideea că mecanismele informale de favorizare rămân o rană deschisă în sistemul educațional din sud-estul țării.

Persistența acestor vulnerabilități subliniază necesitatea unei supravegheri riguroase a proceselor de evaluare, transparența devenind un pilon esențial pentru refacerea încrederii publice în integritatea instituțiilor de învățământ superior.