Drogurile la vârste fragede: Când iubirea părintească nu e suficientă

Accesibilitatea drogurilor: un pericol tot mai mare pentru copiii noștri?!

Un copil de doar opt ani, cel mai tânăr consumator de droguri înregistrat în România, trage un semnal de alarmă sumbru. Cazul său arată cât de periculos de mult a scăzut vârsta la care copiii intră în contact cu substanțele interzise.

Psihologul și psihoterapeutul Monica Sandu explică de ce nici măcar familiile iubitoare și echilibrate nu sunt imune la acest fenomen și ce factori îi pot împinge pe cei mici spre consum.

Substanțele interzise au devenit tot mai accesibile, găsindu-și loc în apropierea școlilor, în parcuri sau pe străzi. În același timp, mulți copii simt o nevoie acută de acceptare în grup, ajungând să ia decizii riscante. În cadrul emisiunii „Părinții prezintă”, Monica Sandu a subliniat că drogurile nu sunt o problemă exclusivă a familiilor disfuncționale și că simpla curiozitate poate fi primul pas către dependență.

Întrebată de moderatoarea Loredana Iriciuc de ce cel mai tânăr consumator din România are o vârstă atât de fragedă, Monica Sandu a identificat principalul factor: accesibilitatea. E la îndemână.

Te duci în parc, poți găsi pe cineva.

La opt ani nu ești tu cel care caută, dar cu siguranță în parcul unde stai pe bancă sunt copii de 13-14 ani care au «bile» de marijuana sau alte substanțe.

Sau în școli, că i-am văzut jucând acum, deși se încearcă verificări. Există școli unde, dacă ești prins chiar și cu acele foi de tutun, pe care le poți obține de la magazine autorizate, ești exmatriculat.

„Ei încearcă, dar accesibilitatea străzii este principalul factor care a dus la această situație. O găsești peste tot, e ca o pânză de păianjen care se întinde și e foarte, foarte, foarte greu de controlat”, adaugă psihologul.

De ce și copiii din familii bune?

Părinții sunt adesea șocați când descoperă că propriul copil consumă droguri, convinși că i-au oferit tot sprijinul și iubirea necesară. Psihologul explică mecanismul din spatele acestor alegeri.

De multe ori, adolescenții și copiii încearcă din curiozitate.

Dacă au repere bune acasă, o relație solidă cu familia și se simt în siguranță, ei rămân la stadiul de testare și mulți dintre ei comunică, spun fie mamei, fie tatălui, sau unui frate ori unei surori mai mari.

Cei care nu se simt în siguranță, rămân acolo, explică Monica Sandu.

Nevoia de a fi acceptat în anturaj depășește adesea autoritatea parentală în adolescență.

Adolescența este o fază fiziologică de aderare la grup, iar grupul de prieteni și ceea ce se întâmplă acolo este mult mai important decât ceea ce fac și spun părinții.

De multe ori, tocmai de aceea mulți ajung să consume droguri: pentru că în grupul în care se află și care este foarte important pentru ei, asta se practică.

Copilul vulnerabil: un semnal de alarmă pentru toți părinții!

Dacă X a făcut, fac și eu. Dacă Y a făcut, fac și eu. Ei nu înțeleg pe termen lung, într-o dependență oamenii nu înțeleg consecințele pe termen lung, adaugă expertul.

Nu toți copiii cedează la fel de ușor tentației. Monica Sandu subliniază că anumite trăsături temperamentale pot funcționa ca un scut protector. Consumul poate apărea în orice familie.

Curiozitatea apare la oricare dintre ei. Ceea ce face diferența va fi, într-o oarecare măsură, frica.

Mulți adolescenți acționează fără să simtă frica: fie se tem că vor fi descoperiți și părinții lor vor fi supărați și îi vor pedepsi – o teamă puternică –, fie le este frică de consecințe, de boli.

Niciodată un adolescent temător nu ia droguri pentru că îi este frică să se simtă rău. Cei care sunt extrem de dezinhibați încearcă, și cred că aceasta este cea mai mare vulnerabilitate.

Sigur, dacă nu ești verificat, dacă nu ești controlat, este un alt aspect.

Adică, trebuie să existe o formă de control parental: unde ești, cu cine ești, când vine acasă noaptea să vezi cum arată, să te uiți în ochi, să te uiți la gesturi, la față, dacă râde ciudat, dacă are o grimasă greșită, dacă ochii și pupilele sunt cumva.

Trebuie să vezi asta, pentru că dacă e curios și nu poate ieși. vezi aceste lucruri, ești acolo, și chiar dacă te lupți cu el, îl tot aduci pe drumul cel bun, a concluzionat Monica Sandu.