Dronele Geran-2: caracteristici și incidentul din Galați

Aspecte tehnice ale dronei Geran-2

Dronele de tip Geran-2, celebre pentru incidentul recent din Galați, unde una dintre ele a lovit un bloc de apartamente, au devenit un simbol al războiului modern pe care Rusia îl duce în Ucraina. Aceste aparate, zgomotoase și relativ lente, sunt utilizate aproape zilnic pentru atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane.

De fapt, drona Geran-2 nu este un proiect rusesc original; denumirea sa reală este Shahed-136, un model dezvoltat în Iran și ulterior exportat în Rusia, care a adaptat drona pentru propriile sale nevoi militare.

Dronele Geran-2 au un design distinctiv, ușor de recunoscut. Acestea au o configurație de tip „delta wing”, având un corp triunghiular și o elice montată în spate. Dimensiunile lor sunt impresionante: 3,5 metri lungime, o anvergură a aripilor de aproximativ 2,5 metri și o greutate totală de 200 de kilograme. Motorul produce un zgomot specific, asemănător cu cel al unui scuter, ceea ce le-a adus în Ucraina porecla de „mopede zburătoare”.

Ce se ascunde în spatele capabilităților letale ale dronei Geran-2?

Acest tip de dronă face parte din categoria „munițiilor rătăcitoare”.

Practic, este o combinație între dronă și rachetă de croazieră: zboară autonom spre țintă și explodează la impact. Nu este concepută pentru a se întoarce la bază, fiind o armă de unică folosință, adesea denumită „dronă kamikaze”. Încărcătura explozivă variază între 20 și 50 de kilograme, iar unele variante rusești modernizate pot transporta focoase de până la 90 de kilograme.

Deși sunt mai lente comparativ cu rachetele clasice, dronele Geran-2 compensează prin autonomia mare și costurile reduse.

Costuri și strategii

Viteza estimată este de aproximativ 180-185 km/h, iar autonomia variază între 1.000 și 2.500 de kilometri, cu un timp de zbor de până la cinci ore.

Drona își găsește țintele folosind navigația GPS, GLONASS și sisteme inerțiale. Unele versiuni mai noi dispun de tehnologii anti-bruiere și modem-uri 4G pentru un ghidaj mai precis.

Cooperarea Iran-Rusia

Unul dintre avantajele acestor drone este costul scăzut în raport cu pagubele pe care le pot provoca. Estimările arată că o dronă Shahed/Geran costă între 20.000 și 70.000 de dolari, în timp ce interceptarea ei cu sisteme antiaeriene moderne poate costa de zeci sau chiar sute de ori mai mult.

Rusia folosește frecvent tacticile de „roi”, lansând simultan zeci sau sute de drone pentru a suprasolicita apărarea antiaeriană ucraineană. Dronele sunt lansate de pe rampe montate pe camioane, ceea ce permite atacuri în masă. Chiar dacă multe dintre ele sunt doborâte, unele reușesc să lovească infrastructură energetică, clădiri sau obiective militare.

Colaborarea militară dintre Iran și Rusia s-a intensificat după invazia rusă în Ucraina din 2022. Primele drone Shahed-136 au fost livrate direct de Iran către Rusia, care le-a redenumit Geran-2. Ulterior, Rusia a început producția locală, în special într-o fabrică uriașă din Alabuga, în Tatarstan.