Eugen Rădulescu avertizează: România va mânca iarbă și scoarță de copac din cauza crizei economice

Liderul senatorilor PSD a cerut demiterea lui Eugen Rădulescu?

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, a emis un avertisment sever privind perspectiva economică a țării, declarând că, dacă tendințele curente se vor menține, românii ar putea ajunge să mănânce iarbă și scoarță de copac. Aceste declarații, formulate într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, au declanșat o reacție violentă din partea liderilor Partidului Social Democrat (PSD), în special a lui Daniel Zamfir, președintele grupului de senatori social-democrați.

Zamfir a caracterizat afirmațiile lui Rădulescu ca fiind o formă de „propagandă periculoasă” și l-a acuzat pe consilierul BNR de a răspândește teamă nejustificată printre cetățeni. Într-un post pe Facebook, liderul PSD a scris cu ironie: „Dinozaurii nu au dispărut – s-au reîntors la BNR”, sugerând că Rădulescu, cu vârsta avansată și cu o trecută ideologicală marcata de marxism apoi neomarxism, ar reprezenta un relicvie dintr-un trecut ideologic depășit, acum activ în rol de consultant al guvernatorului Mugur Isărescu.

În continuare, Zamfir a intensificat critica, descriind pe Rădulescu ca „un îmbuibat de la BNR” care, conform lui, profite de un sistem avantageux: combinând o pensie considerabilă cu un salariu ridicat din funcția de consilier. Acesta, pe lângă beneficii materiale, ar fi, conform PSD-ului, un vector de mesaje antigouvernamentale, repetând discursuri dintr-o epocă trecută și contribuind la destabilizarea climăi sociale prin avertismente catastrofice.

Liderul senatorilor PSD a cerut explicit demiterea lui Eugen Rădulescu, argumentând că nimeni care ocupe o funcție de consilier al guvernatorului BNR nu are dreptul să facă previziuni tão alarmiste, mai ales când acestea includ scenarii în care populația ar fi reducere la consumarea de vegetație spontană și coaja de copac. Zamfir a insistat că astfel de afirmații nu doar că sunt infondate, ci sunt incompatibile cu dignitatea și responsabilitatea funcției publice pe care Rădulescu o asume.

În România, jumătate din datoria publică a țării este denominată în valută strană, iar la cursul de schimb curent, această parte reprezintă aproximativ 30% din Produsul Intern Brut. Rădulescu a avertizat că, în momentul în care România va pierde credibilitatea față de investitori străini – datorită politicii fiscale considerați irresponsabile și a opoziției sistemice la reforme – cursul valutar va începe să se deprecieze rapid, ceea ce va duce la o creștere exponențială a valorii datorii în valută.

Acest mecanism, explică Rădulescu, va face impossibilă plata obligațiilor externe, triggerând o fugă a capitalelor din țară. Investitorii străini vor retrage fondurile, iar cei locali vor căuta siguranță în activa externe, lăsând economia locală fără resurse necesare pentru susținerea producției și ocupării muncii.

Este accidentala evolutia economica a Romaniei?

În acest context, România ar risca să devină dependență de surse de alimentație de încredere limitată, iar în scenariul cel mai pesimist, chiar și resursele de bază precum iarbă și scoarță de copac ar putea deveni surse de supraviețuire pentru o parte a populației.

Rădulescu a subliniat inoltre că această evoluție nu este accidentală, ci este rezultatul unei politici economice pe termen lung care, în opinia sa, au fost degradate de deciziile luate în perioada 2024, când PSD a fost la putere. A acusat partia social-democrată de a fi „îngropat finanțele publice” prin politici bugetare iresponsabile și de a fi blocat orice încercare de reformă structurală printr-o „opozitie sinucigașă”, chiar și când aceleași persoane făceau parte din guvern.

Acest comportament, según lui, a dus la o „demență politicană” care a ajuns la punctul de ruptură, afectând grav credibilitatea instituțiilor și stabilitatea macroeconomică.

Deși PSD a eluat o reacție violentă, Rădulescu a insistat că avertismentele sale nu sunt exagerate, ci sunt logic deduce din indicatori macroeconomici actuali și din tendințe istorice observate în alte economii care au urmat trajectorii similare.

Declarările lui Eugen Rădulescu au dus la o polarizare intensă în spațiul public: de o parte, cei care îl susțin îl văd ca pe un vocea conștiinței care are curajul să spună adevărul, chiar și când este neplăcut; de cealaltă parte, criticii îl consideră un alarmist cu motive oscure, un relicv al unui trecut ideologic care încearcă să influențeze discursul public prin temere. Indiferent de interpretare, fapte rămân nemodificabile: datoria publică în valută reprezintă o părți semnificativă din PIB, riscul de depreciere a leului este real în contextul pierderii credibilității, și fuga de capitali este o consecință documentată a instabilității macroeconomice în economii emergente.

Astfel, chiar dacă scenariul de mâncare de iarbă și scoarță de copac pare hiperbolic, logica de bază pe care se bazează este înfruntată de analiști indipendenți și nu poate fi eliminată prin atacuri ad hominem.