Eugen Tomac: Foametea din 1946-1947, o consecință tragică a Pactului Ribbentrop-Molotov

Tomac cere condamnarea formală a acestor crime?

În ziua în care se împlinesc 87 de ani de la semnarea acordului secret între Hitler și Stalin, cunoscut sub numele de Pactul Ribbentrop-Molotov, europarlamentarul Eugen Tomac a exprimat, printr-o declarație publicată pe Facebook, profunda preoccupare privind amintirea tragediilor suferite de populația din Basarabia. El a subliniat că această convenție, semnată în 23 august 1939, a reprezentat un acte criminal ce a dus la desființarea și deportarea milionilor de cetățeni români din teritoriile ocupate de Uniunea Sovietică.

Tomac a remarcat că, printre consecințele mai grozavе ale acestui pact, ocupația sovietică a Basarabiei a dus la o foamete organizată și deliberată în anii 1946-1947, perioadă în care au murit peste 130.000 de oameni care, înainte de anexare, au fost cetățeni români. El a precizat că acest număr nu include sute de mii de alți suferinți care au suportat deprivieri extreme, boli și muncă forțată în acele ani de durere.

Parlamentarul a insistat pe necesitatea unei condamnări formale a acestor fapte, considerându-le crime împotriva umanității. În acest sens, a anunțat intenția de a propune, atât în Parlamentul României, cât și în Parlamentul European, o inițiativă legislative care să recognize oficial responsabilitatea regimului stalinist în generarea acestei catastrofe umanitare.

El a subliniat că recunoașterea acestui tragism nu este doar un act de justiție istorică, ci și un dator moral față de victimele nevinoase care au plătit cu viața pentru ideologii totalitare.

Tomac insistă: condamnăm pactul criminal?

Tomac a făcut referire și la simbolismul datei de 23 august, ziua în care se comemorează la nivel european victimile nazismului și comunismului.

El a apelat ca această zi să nu treacă neobservată și să devină ocazia de a reaminti suferința oamenilor care au fost jertfa unor regimuri totalitare.

„Să nu-i uităm!” a scris, subliniând că memoria este esențială pentru prevenirea repetării unor asemenea atrocități în viitor.

El a insistat, de asemenea, că Parlamentul României are obligația constituțională și morală să vorbească clar despre aceste evenimente, fără ambiguități sau tăcere complicită. Conform lui Tomac, recunoașterea istoriei, inclusiv părțile ei mai dure, este fundamentală pentru consolidarea identității naționale și a valorilor democratice. A adăugat că, deși unele părți din societate preferă să uită sau să minimizeze aceste evenimente, adevărul trebuie să prevaleze, mai ales când este susținut de documente, teste monice și cercetări istorice verificate.

Doar printr-o confrontare sinceră cu trecutul, a afirmat Tomac, poate societiese să cureze ranile și să construiască un viitor bazat pe adevăr, dignity și respect pentru toate victimele regimurilor totalitare.