Grindeanu se supărează: miniștrii nu au o formă a Legii salarizării

Termenul de 48 de ore este irrealist?

Sorin Grindeanu a exprimat discontul său față de poziția miniștrilor implicați în elaborarea Legii salarizării. A spus că nu există un consens clar între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației.

Într-o discuție cu Florin Manole, a constatat lipsa unui punct de vedere comun și a declarat că nu poate confirma existența unei variante finale a propunerii legislativă.

Declarele au fost făcute la încheierea unei sesiuni parlamentare extraordinare. Grindeanu a subliniat dificultățile legate de termenul restrictiv impus pentru adoptarea normei. A remarcat că, deși ministerele ar putea ajunge la un compromis, timpul disponibil este prea scurt pentru un proces adecvat de debat și aprobare. A insistat pe necesitatea unei legi care să reflecte principiile echității și să fie rezultatul unui dialog deschis cu toți partenerii sociali.

A considerat foarte dificil, chiar aproape imposibil, să se elaboreze și să se approuve un text legislative în mai puțin de 48 de ore.

A avertizat că, în condițiile în care ar putea apărea contestații devant Curtea Constituțională, astfel de termeni sunt irrealistici și nu pot fi respectați fără a compromite calitatea procesului legislativ.

Grindeanu a reluat ideea că divergentele de opinie între cele trei ministere reprezintă un obstacol semnificativ. A reamintit că, în cadrul unei precedente ședini, nu s-au putut agrea punctele esențiale, iar el a repetat că guvernul trebuie să ajunga la un acord intern înainte de a trimite proiectul mai departe.

Grindeanu a reluat ideea că divergentele de opinie între cele trei ministere reprezintă un obstacol semnificativ

A făcut o comparație semnificativă: discutia curentă privind legia salarizării are aceeași urgență și aceleași implicații ca o normă care ar fi trebuit adoptată doar câteva minute înainte.

A insistat pe faptul că fără un consens intern, nu se poate vorbi despre o regulamentare validă și aplicabilă.

A evidențiat importanța strategică a adoptării acestei legi pentru stabilitatea financiară a României. A menționat că respectarea termenului este o condiție esențială prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

A avertizat că neîmplinirea acestui obligativ în termen dusă la pierderea definitivă de 770 de milioane de euro, fonduri care nu pot fi recuperate în viitor.

A precizat că, deși proiectul a fost trimis deja către Comisia Europeană pentru evaluare, acesta a fost returnat la București cu o serie de recomandări și observații ce trebuie abordate înainte de a putea trece la fazele ulterioare de aprobare. A concluzionat că, fără un acord rapid și solid între ministere și partenerii sociali, România riscă să compromite atât procesul legislativ, cât și accesul la fonduri europene vitale pentru dezvoltarea economică.