Guvernul lansează planul „Generația Zero Accidente”, dar Titi Aur e sceptic

CNAIR: Etapa pilot a programului „Generația Zero Accidente” va funcționa?

Scepticismul profund al pilotului Titi Aur se ridică împotriva noii inițiative guvernamentale, cunoscută sub denumirea de „Generația Zero Accidente”. Deși autoritățile centrale au anunțat un obiectiv ambițios, anume reducerea cu jumătate a numărului de evenimente rutiere grave până la orizontul anului 2030, expertul în conducere defensivă consideră că șansele de reușită sunt minime, susținând ideea că „nu ne pricepem” să transformăm planurile în realitate.

Programul, lansat recent, vizează o transformare structurală a modului în care românii percep și practică siguranța pe șosele. Printre partenerii instituționali cheie ai acestui demers se numără Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). La nivel strategic, proiectul include și implicarea Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și a Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Scopul fundamental este de a depăși abordările punctuale, tratând educația rutieră ca pe un proces continuu de modelare a comportamentului participanților la trafic, cu accent deosebit pe tineret.

Alin Șerbănescu, purtătorul de cuvânt al CNAIR, a explicat că etapa actuală, de tip pilot, are menirea de a consolida bazele unei educații rutiere sustenabile pe termen lung. Acest lucru se realizează prin dezvoltarea unor instrumente didactice variate, incluzând materiale scrise, conținut audio-vizual și experiențe practice dobândite în cadrul workshop-urilor. De asemenea, se pune accent pe crearea unei structuri de comunicare robuste, capabile să funcționeze și în viitor.

Alegerea județelor traversate de Drumul Național 1 și DN 2 pentru implementarea pilot nu este întâmplătoare; aceasta permite testarea modelului la o scară semnificativă, facilitând evaluarea rezultatelor concrete și identificarea metodelor cele mai eficiente de instruire a generațiilor tinere.

Totuși, vocea critică a lui Titi Aur aduce în discuție istoricul repetitiv al eșecurilor strategice din domeniul siguranței rutiere. Pilotul amintește că o strategie pentru perioada 2010-2020 a fost semnată abia în anul 2016, urmată de una pentru 2020-2030, avizată în 2022, însă în ambele cazuri, implementarea a fost neglijabilă.

Aceste documente arată impecabil pe hârtie și sună excelent în teorie.

Excelența noastră se manifestă în elaborarea proiectelor, mai ales celor finanțate european, dar picăm când vine vorba de execuție. Am discutat cu numeroși prim-miniștri și secretari de stat, primind promisiuni ferme, însă, în final, nimic nu s-a concretizat.

Sceptic, Titi Aur vrea o instituție autonomă subordonată direct prim-ministrului!

Din acest motiv, îndoiala mea este că ținta de reducere a accidentelor cu 50% până în 2030 va fi atinsă, a declarat expertul pentru media.

Din perspectiva sa, soluția rezidă în crearea unei instituții autonome, subordonată direct prim-ministrului, care să dicteze politicile de securitate rutieră într-o manieră verticală, de sus în jos. Titi Aur utilizează metafora că „copilul cu mai multe mame rămâne cu cordonul ombilical netăiat”, referindu-se la fragmentarea responsabilităților actuale. El pledează pentru existența unei entități guvernamentale dedicate exclusiv siguranței rutiere, dotată cu o structură de conducere puternică și putere reală de decizie. Necessitatea angajării de personal competent, care să își asume responsabilități clare, este esențială, la fel cum sunt termenele peremptorii pentru finalizarea inițiativelor.

Lipsa acestor elemente duce la riscul de a avea din nou oficiali care, prin formulări diplomatice, recunosc implicit că nu se va face nimic.

Critica se extinde și asupra modului în care instituțiile implicate, precum CNAIR, își exercită atribuțiile curente.

Expertul consideră că structura de administrare a drumurilor nu ar trebui să fie implicată în mod direct în acest proiect educațional, deoarece nu își îndeplinește corect rolul principal.

Ca exemplu ilustrativ, Titi Aur relatează o experiență personală de călătorie auto din România până în Finlanda, trecând prin Ungaria. Pe parcursul drumului din Ungaria spre destinația finală, nu a observat nicio barieră metalică deteriorată sau ruptă. În contrast, pe teritoriul României, până la părăsirea graniței, a constatat o multitudine de parapeți distruși sau desprinși.

Justificarea lipsei de fonduri este, în opinia sa, invizibilă, având în vedere că costurile daunelor provocate de accidente sunt acoperite de companiile de asigurări, de unde și existența polițelor RCA obligatorii.

Astfel, CNAIR are obligația de a gestiona realitatea fizică a infrastructurii pentru siguranța publică, în timp ce comunicarea, informarea și educarea ar trebui să revină altor entități, conform logicii funcționale.