Guvernul Niculescu a adoptat prima ordonanță, miniștrii preiau ștafeta de la Bolojan

Care sunt cele trei obiective strategice ale premierului?

Executivul condus de Luca Niculescu a depășit cu succes obstacolul votului de învestitură din cadrul Parlamentului, moment urmat imediat de depunerea jurământului solemn la Palatul Cotroceni. Această ceremonie a marcat nu doar o schimbare formală a conducerii, ci și începutul activității concrete a noului cabinet.

În aceeași zi istorică, premierul Luca Niculescu, alături de colegii săi de guvern, au dat curs primelor decizii instituționale, semnalând o premieră națională după o perioadă de peste cinci luni în care țara a fost guvernată de un interimat sub conducerea lui Ilie Bolojan.

Primul act normativ adoptat de noul guvern a fost o ordonanță de urgență, prin care s-a validat structura organizatorică a executivului, așa cum fusese aprobată anterior de legislatorii.

Tot prin această ordonanță, legislația a inclus în vocabularul instituțional funcția de „ministru delegat”, o inovație structurală care a generat două noi poziții în ierarhia ministerială.

Primul dintre aceste roluri este cel de ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, încredințat lui Bogdan Dumitru, iar al doilea, de ministru delegat pentru Învățământul Preuniversitar, a fost luat de social-democratul Sorin Ionescu.

Agenda aglomerată a noului Executiv s-a continuat și în ziua următoare, miercuri, când oficialii s-au instalat fizic în sedii instituțiilor pe care le-au preluat de la echipa precedentă. În acest context, premierul Luca Niculescu a fost prezent la mai multe dintre ceremoniile de transmitere a responsabilităților, demonstrând implicarea personală în tranziția. La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, șefa de guvern a asistat la preluarea mandatului de către noul titular, Alexandru-Mihai Ghigiu. Niculescu a exprimat recunoștința sa față de predecesorul său, Dragoș Pîslaru, evidențiind deschiderea și profesionalismul afișat în această perioadă de schimbare.

Motivația prezenței sale la acest minister specific a fost subliniată clar: fondurile europene constituie motorul principal al dezvoltării economice a României, permițând investiții masive fără a exersa presiuni excesive asupra deficitului bugetar.

Premierul a conturat trei obiective strategice esențiale pentru viitoarea perioadă administrativă. Prima prioritate absolută vizează închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în condiții optime, fără pierderi financiare substantiale. Pentru a atinge acest scop, o echipă operativă dedicată a fost activată încă de la începutul săptămânii, având misiunea de a A doua direcție de acțiune se concentrează asupra accelerării ratei de absorbție a fondurilor din Politica de Coeziune pentru intervalul 2021–2027, mecanism care presupune o monitorizare riguroasă și săptămânală a stadiului proiectelor în desfășurare.

Tria miză majoră este pregătirea și negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, valabil pentru anii 2028–2034, o etapă crucială care pune în joc o sumă estimată la peste 60 de miliarde de euro, destinată modernizării infrastructurii și a capacităților naționale în următorul deceniu.

Niculescu a insistat asupra faptului că succesul nu va fi evaluat pe baza documentelor birocratice, ci pe baza rezultatelor tangible: autostrăzi construite, spitale și școli finalizate și capital disponibil pentru companiile românești.

La Ministerul Educației, premierul a asistat la preluarea mandatului de către noul ministru, Sorin Costreie, și de către ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, Sorin-Gabriel Ionescu. Recunoscând eforturile depuse de ministrul anterior, Mihai Dimian, Niculescu a subliniat necesitatea unei echipe robuste pentru gestionarea unui domeniu vital pentru societate. Discuțiile au depășit simplele formalități de predare-primire, concentrându-se asupra urgențelor care nu mai puteau fi amânate, în special măsurile impuse de dramile recente din mediul școlar.

Siguranța elevilor și a cadrelor didactice a fost declarată o linie roșie intransigentă. S-a elaborat un plan concret de intervenție, elaborat în colaborare cu Ministerul de Interne, organizațiile părinților, asociațiile de psihologi și cadrele didactice.

Acest plan include prezența activă și preventivă în zona școlară, toleranță zero la violență și la portul armelor albe, precum și asigurarea unui sprijin psihologic efectiv în fiecare unitate de învățământ care necesită intervenție.

Obiectivul final este transformarea școlii românești într-un spațiu sigur și respectuos.

De ce vizita la MAE a fost atât de emoționantă?

Paralel cu aceste măsuri urgente, se continuă reformele structurale, protejând și extinzând programele pentru elevii vulnerabili, cum ar fi „Masă sănătoasă” și „Școală după școală”.

Se lucrează la corectarea graduală a deficiențelor legislative acumulate în trecut, într-un dialog deschis cu profesorii și sindicatele. Digitalizarea educației este considerată un pilon fundamental pentru reducerea disparităților, simplificarea procedurilor administrative și pregătirea tinerilor pentru piața muncii din viitor.

Tranziția digitală din școli este strâns legată de implementarea sistemului RO Wallet (portofelul digital), care va facilita accesul la documente academice și va simplifica interacțiunea dintre părinți, elevi și instituțiile de învățământ.

Vizita la Ministerul Afacerilor Externe a avut o încărcătură emoțională specială pentru premier, acesta revenind în instituție în calitatea de șef al guvernului pentru ceremonia de transmitere a mandatului către Dan Neculăescu. Niculescu a mulțumit fostei ministere Oana Țoiu pentru colaborarea fructuoasă și i-a urat succes lui Neculăescu, un diplomat de carieră cu o experiență vastă în dosarele strategice și de securitate.

Pentru Niculescu, MAE nu este doar o instituție de stat esențială, ci și locul în care a activat ani de zile ca ambasador și ulterior ca secretar de stat pentru aderarea la OCDE.

Dincolo de formalismele oficiale, a exprimat bucuria de a-și revedea foștii colegi, diplomații și experții care lucrează adesea în spatele ușilor închise, departe de atenția publică, pentru a apăra interesele României.

Acești oameni au purtat greutatea dosarului OCDE și a altor cauze politice și de securitate vitale pentru țară.

Niculescu a subliniat că succesul diplomatic este rezultatul unei munci meticuloase, a răbdării și a discreției, elemente care merită o recunoaștere mai mare decât cea primită obișnuit.

Împreună cu noul ministru, au fost analizate direcțiile noii etape a politicii externe. După aproape două decenii de membru al Uniunii Europene, România trebuie să evolueze de la o diplomacie pur participativă la una bazată pe proiecte concrete. Politica externă trebuie să genereze beneficii directe pentru economia națională: atragerea de investiții, susținerea exportatorilor și crearea de noi oportunități pentru companiile locale. Este necesară o atitudine predictibilă, dar fermă în apărarea intereselor strategice, de la securitatea Mării Negre până la negocierile privind resursele financiare de la Bruxelles. De asemenea, se impune o reconectare cu diaspora românească, prin digitalizarea serviciilor consulare și prin programe de finanțare care să încurajează întoarcerea acasă. Niculescu a exprimat încrederea că, sub conducerea lui Dan Neculăescu, echipa MAE va reprezenta România cu rigoare, energie și viziune.

La Ministerul Apărării Naționale, premierul a asistat la preluarea mandatului de către noul ministru, Ștefan Radu Oprea. Contextul regional tensionat impune o atenție sporită, astfel că Niculescu a transmis un mesaj clar: prioritatea zero rămâne apărarea teritoriului și a cetățenilor. A exprimat aprecierea pentru militarii și piloții români care veghează zilnic în zona Mării Negre, o regiune care, deși liniștită în trecut, impune acum o vigilentă constantă.

De comun acord cu noua conducere ministerială, s-a stabilit accelerarea operaționalizării Hubului de securitate de la Marea Neagră și consolidarea cooperării cu partenerii NATO și Comisia Europeană, pentru a transforma acest hub într-un pilon real de monitorizare și descurajare.

S-a convenit, de asemenea, exploatarea integrală a oportunităților oferite de programul SAFE pentru modernizarea infrastructurii militare cu dublă utilizare și susținerea capacităților de apărare ale țării.

Premierul a încheiat cu un mesaj de succes pentru ministrul Ștefan Radu Oprea și întreaga echipă de la Apărare.