Inflația se relansează și ce înseamnă pentru români

Transport și logistică devin tot mai scumpe pentru retaileri!

Î ultimele luni, evoluțiile economice au arătat un semnal de îngrijorare: Banca Națională a României prognozează o inflație de 6,1% în decembrie 2026, depășind estimarea inițială. Acest lucru înseamnă că români ar putea observa noi creșteri ale prețurilor pe parcursul ultimei semestre a anului, în condiții în care anul trecut s-a încheiat cu un ritm de scumpire semnificativ.

Factori externi și interne creează presiuni asupra economiei locale. Printre cei mai semnificative se numără fluctuațiile în/oțelul petrolului, relațiile geopolitice din Orientul Mijlociu, perioada de secă severă și evoluțiile valutare ale leu-euro.

Aceste elemente, menționate în minutile ședinței de politică monetară din 8 octombrie 2026, publicate oficial de Agerpres, ar putea să-și continue efectele asupra prețurilor în sistemul de consum și producție.

După o scădere semnificativă a inflației, de la 10,42% în iunie 2025 la 6,17% în august 2026, șefii de la BNR nu au întâmplător aruncat un semnal optimist pe termen lung. Banca centrală subliniază că, în următoarele luni, ritmul de creștere al prețurilor ar putea suferi o nouă accelerare, stânga de la factori economici interconectați.

Printre acestea, creșterea prețurilor la combustibile și la energie joacă un rol central, iar eventualele schimbări în oferta globală de petrol și gaze naturale pot avea un impact direct asupra economiei românești.

Unul dintre cele mai mari riscului îl reprezintă creșterea costurilor la nivelul pompelor de la benzinării. Dacă prețurile la petrol rămân în zonă ridicată sau se urcsă în continuare, efectele nu se limitează doar la achiziția de carburanți.

Cheltuielile pentru transport și logistică se ridică, iar companii din domeniul retail, industria și serviciile vor fi nevoit să regleze prețurile la bunurile și serviciile oferite consumatorilor. În plus, incertitudinile generate de conflictelor din Orientul Mijlociu pot alimenta volatilitatea pe piața globală a materiilor prime.

BNR avertizează că eventualele schimbări ale prețurilor la energie și la alte resurse esențiale pot fi transmise în mod direct sau indirect economiei naționale, inclusiv prin creșterea prețurilor la importuri și produse finisate aduce din străinătate.

Altă sursă de îngrijorare vine din sectorul agricol. Secada severă în acest an ar putea să aibă un impact asupra ofertei și prețurilor la anumite produse agroalimentare, precum cerealele, legumele și fructele.

Creșterea costurilor la materii prime agricole ar putea fi transmisă în creșterea prețurilor la produsele din rândul acela, ceea ce ar duce la scumpiri în bucătărie.

Ce se întâmplă dacă oamenii își reduc cheltuielile?

Totuși, BNR subliniază că unele segmente ale agriculturii vegetale au înregistrat rezultate pozitive în acest an, ceea ce ar putea să ofere un echilibru în ceea ce privește prețurile la anumite legume și fructe. Un alt element de risc îl reprezintă evoluția cursului de schimb leu-euro.

O depreciere a monedei naționale ar face mai scumpe importurile și, prin urmare, ar putea crește prețul la mărfurile aduce din străinătate sau fabricate cu materii prime importate.

Aceasta ar putea duce la un effect domino în sistemul de prețuri, în special pentru produsele cu o valoare ridicată de import. Totuși, există și factori care ar putea ameliora amploarea scumpirilor.

Cererea de consum și tendințele de cheltuire ale consumatorilor și ale companiilor ar putea sugera o reducere a capacității de transfer ale costurilor suplimentare către prețurile de vânzare.

În alte cuvinte, dacă populația și firmele își limitează cheltuielile, companiile ar putea avea mai puțină forță pentru a majora complet prețurile. În ceea ce privește politica monetară, Consiliul de Administrație al BNR a decis, în unanimitate, să mențină dobânda de politică monetară pe nivelul de 6,5% anual, păstrând și dobânda de creditare aferentă de 7,5% și cea de depozit de 5,5%.

Aceste decizii reflectă angajamentul băncii centrale de a menține stabilitatea prețurilor, deși nu înseamnă că toate efectele scumpirilor generate de factori externi vor fi eliminate.

În contextul în care inflația are tendința de a se relansa, BNR avertizează că, cel puțin până la finalul anului 2026, perspectivele economice ar putea fi mai puțin favorabile decât ce erau estimate în august.

Acest lucru nu înseamnă că toate produsele vor suferă același ritm de scumpire, ci că presiunile asupra costurilor universale ar putea deveni mai puternice în periodele următoare.

Pe termen scurt, principala îngrijorare rămâne creșterea incertitudinilor legate de evoluțiile globale asupra energiei și materiilor prime. Totuși, dacă cererea va rămâne stabilă și dacă politicile monetare și fiscale vor fi coordonate eficient, se poate prevedea un mod de a controla inflația fără a induce un impact sever asupra consumului și a producției.

În final, românii trebuie să se pregătească pentru eventualele noi creșteri ale prețurilor.