Inspecția Judiciară verifică transferul dosarului cerut de Parchetul General

Cum funcționează procedura de verificare a CSM?

Inspecția Judiciară a demarat o serie de verificări pentru a stabili dacă transferul unui dosar solicitat de Parchetul General a afectat autonomia procurorilor. Controlul se concentrează pe modul în care a fost formulată cererea de strămutare a cauzei aflate pe rolul Curții de Apel Craiova.

Această instanță trebuia să examineze sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene privind mecanismele de anchetare a magistraților în România.

Sesizarea a fost înregistrată la punctul 113296/2026 din ordinea de zi a ședinței Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, programată pentru 15 septembrie 2026, de la ora 16:00. Documentul publicat de CSM precizează că controalele se desfășoară în temeiul articolului 31, alineatul 1, din Legea nr. 305/2022. Subiectul central este posibila încălcare a independenței procurorilor, legată de inițierea cererii de strămutare. Este important de reținut că simpla includere a sesizării pe ordinea de zi nu echivalează cu o constatare definitivă a unei nereguli.

Rolul Secției este de a analiza concluziile Inspecției și de a hotărî dacă actul de mutare a cauzei a perturbat independența magistraților implicați.

Care este cronologia transferului dosarului?

Cererea de strămutare a fost inițiată de procurorul general, Cristina Chiriac.

Evenimentele s-au petrecut în aceeași zi în care Înalta Curte de Casație și Justiție a aprobat solicitarea de transfer, mutând dosarul de la instanța din Craiova.

Conform datelor furnizate de PRESShub, inițiativa aparține șefului Parchetului General, iar în registrul ÎCCJ, Parchetul General este menționat ca parte cerătoare. Judecătorii de la Înalta Curte au luat decizia de admitere în dimineața zilei de 15 septembrie, dispunând totodată anularea actelor procesuale efectuate anterior. Nu toate voturile au fost favorabile: judecătoarea Rodica Aida Popa, componentă a completului din Secția penală, a emis o opinie separată.

La momentul imediat următor pronunțării, motivarea detaliată a deciziei și textul opiniei disidente nu erau încă disponibile public.

Cronologia procedurilor relevă un ritm accelerat al evenimentelor.

Ce probleme juridice ascultă litigiul?

Cererea de strămutare a ajuns la ÎCCJ pe 14 septembrie, cu o singură zi înainte de termenul stabilit la Craiova, când judecătorii aveau de deliberat asupra transmiterii întrebărilor preliminare către instanța europeană.

Dosarul de strămutare a fost înregistrat sub numărul 1692/1/2026 și a fost soluționat de Completul nr. 9 din Secția penală. Secvența temporală este crucială: pe 11 septembrie, reprezentantul Ministerului Public solicitase amânarea pentru a redacta concluzii asupra sesizării CJUE. Curtea de Apel Craiova acceptase această cerere, programând un nou termen pentru 15 septembrie, la ora 12:30.

Cu o zi înainte, conducerea Parchetului General a sesizat ÎCCJ pentru transferul cauzei, iar cererea a fost acceptată înainte ca dezbaterile de la Craiova să reia.

Litigiul de bază ridica două probleme majore, legate de autonomia sistemului judiciar și de armonizarea legilor românești cu dreptul UE.

Prima întrebare viza posibilitatea ca infracțiunile de corupție atribuite judecătorilor și procurorilor să fie investigate exclusiv de procurori numiți de șeful Parchetului General, cu avizul Plenului CSM.

Ce rol joacă Secția pentru procurori?

După eliminarea, în 2022, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cauzele cu magistrați nu s-au întors automat în competența DNA.

Legea nr. 49/2022 a instituit un nou mecanism, cunoscut informal sub denumirea de „SIIJ 2”, prin care dosarele sunt preluate de procurori din cadrul Parchetului General și al parchetelor de pe lângă curțile de apel.

A doua problemă se referea la libertatea judecătorului național de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Instanța din Craiova dorea clarificarea dacă dreptul comunitar tolerează recuzarea, declararea incompatibilității sau excluderea din complet a unui judecător din cauza faptului că a pus în discuție necesitatea sesizării CJUE sau a optat să trimită întrebări preliminare la Luxemburg.