Interesele diverse au îngropat Legea Integrității în Senat, acuză Toader

Legea Integrității, respinsă: Un eșec din cauza intereselor?!

Proiectul de lege care ar fi trebuit să aducă un suflu nou în declarațiile de avere și în regulile de incompatibilitate pentru demnitari a fost respins recent în Senat. Votul a stârnit discuții aprinse, iar Tudorel Toader, fost ministru al Justiției, a venit cu o explicație tranșantă: eșecul nu se datorează unor probleme de constituționalitate, ci mai degrabă unei rețele complicate de interese.

Toader a insistat că inițiativa legislativă nu avea vicii de neconstituționalitate, deoarece efectele sale erau gândite să se aplice strict pentru viitor. A explicat că, spre deosebire de legile penale, care pot avea retroactivitate în anumite condiții, o lege civilă, cum era cea propusă, intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial și își produce efectele doar pentru fapte ulterioare.

Am mai discutat despre asta și am susținut că nu exista nicio obiecție constituțională, pentru că vorbim de drept civil, nu de drept penal, unde o lege mai favorabilă ar putea fi retroactivă. O lege civilă își produce efectele doar pentru viitor, nu și pentru trecut.

Întrebarea cheie era dacă o incompatibilitate constatată anterior, care ar fi însemnat un 'istoric negativ' pentru un demnitar, îi permitea acestuia să ocupe o nouă funcție eligibilă.

Legea integrității, respinsă: interesele ascunse au învins?!

Cred că interdicția propusă nu ar fi limitat un drept în mod nejustificat.

Dacă legea nu a trecut de Senat, nu a fost din cauza unor argumente solide, ci din pricina unor interese de tot felul, prezente la toate nivelurile, a declarat Tudorel Toader, citat de Agerpres.

Unul dintre punctele controversate ale proiectului viza eliminarea obligativității declarării veniturilor în numerar ale demnitarilor și menținerea secretului asupra bunurilor deținute de soți. O altă propunere, susținută de PSD, prevedea că persoanele aflate în conflict de interese ar fi trebuit să-și piardă funcția, chiar dacă faptele respective s-au petrecut înainte de intrarea în vigoare a legii.

Această prevedere l-a vizat direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei.

Rezultatul votului din Senat a fost elocvent: doar 59 de senatori au susținut adoptarea legii, în timp ce 28 s-au abținut și 29 au ales să nu voteze. Prin urmare, proiectul a fost respins. Ca reacție la acest deznodământ, USR și PNL au anunțat deja că vor elabora o nouă propunere legislativă pe aceeași temă.