Iulian Fota: Scăderea încrederii în Guvern, arma secretă a războiului hibrid rus

Ce este mecanismul sub umbra războiului?

Conflictul dus de Moscova nu se reduce la propagandă, dezinformare sau lovituri cibernetice.

Iulian Fota, expert în securitate și fost consilier prezidențial, explică că aceste elemente sunt, de fapt, piese dintr-un mecanism complex, pregătirea terenului pentru o confruntare militară clasică.

În emisiunea „Agenda Internațională”, alături de jurnalistul Răzvan Munteanu, Fota a detaliat cum funcționează acest sistem. Esența războiului hibrid constă în capacitatea statelor de a lupta cu un adversar fără a atinge pragul care declară un război convențional pe scară largă.

Definiția expertului este precisă: o combinație de instrumente non-militare și mijloace militare, aplicate cu o intensitate controlată, exact la limita declanșării unui conflict major, similar celui din Ucraina. Arsenalul include propaganda, subversiunea și presiunile economice sau financiare. Dronele adaugă o dimensiune militară, dar fără a genera automat un război total.

Fota consideră că această zonă intermediară, sub umbra războiului deschis, este crucială în dinamica relațiilor dintre Rusia și NATO. Moscova a avut nevoie de un instrument mai agresiv decât „măsurile active” din trecut, asociate strict cu serviciile de informații și operațiunile acoperite.

Cum se folosește panica ca armă de distrugere?

Impactul unei acțiuni hibride nu se măsoară doar prin pagubele materiale. Frica generată și percepția că Guvernul nu-și protejează cetățenii devin ele însele instrumente puternice de influență.

Fota invocă prezența dronelor ca exemplu concret: simplul fapt că o amenințare survolează teritoriul alterează modul în care populația își percepe capacitatea statului de a asigura securitatea.

Drona zboară și o vede toată lumea, nu? Dar țăranul se sperie când vede drona.

Sperietura aia a lui și lipsa de reacție a statului îi imprimă lui un anumit gând, îi modelează conștiința, se poate transforma într-un fel de atitudine politică ulterior, care să fie instrumentată de ruși, a explicat Fota.

Consecința directă este erodarea încrederii cetățenilor în propria conducere. Scopul principal nu este distrugerea imediată, ci slăbirea structurii societății și reducerea capacității acesteia de a rezista.

Pregătim terenul pentru tancuri și tunuri!

Cea mai gravă avertizare vizează legătura dintre operațiunile hibride și un viitor conflict militar clasic.

Fota punctează un avantaj major, adesea neînțeles în spațiul românesc: războiul hibrid nu este un scop final, ci un facilitator esențial pentru momentul recurgerii la un război tradițional, cu tancuri, tunuri și ocupare militară.

Expertul s-a referit la experiența Ucrainei, demonstrând cum aceste instrumente pot fi mobilizate înainte sau în sprijinul acțiunilor militare convenționale.

Analiza se extinde și asupra atacurilor cibernetice, care trebuie evaluate în funcție de obiectivul strategic și de efectele pe termen lung. Dacă infrastructura digitală este lovită, dar vulnerabilitatea nu este exploatată ulterior, statul își poate reconstrui capacitatea.

Situația devine critică doar când atacul hibrid servește drept pregătire pentru o acțiune ulterioară majoră.