Justiția românească în online: O radiografie FlashData

Justiția românească: cum o văd internauții?!

Articol redactat de: Virgil Burlă Data: 13/08/2026

Cum arată justiția românească prin ochii internauților? O analiză recentă a companiei FlashData, intitulată „Analiză de percepție asupra Justiției din România în ultimele 30 de zile”, ne oferă o imagine detaliată a modului în care sistemul judiciar este perceput în spațiul digital.

Studiul, desfășurat între 10 iulie și 8 august 2026, a cartografiat discuțiile online, evaluând volumul, reacțiile și tonul conversațiilor, atât în raport cu instituțiile cheie, cât și cu partidele politice.

Peste 27.000 de mențiuni și aproape 300.000 de interacțiuni au stat la baza acestei investigații complexe, care ne ajută să înțelegem mai bine pulsul publicului.

Pentru a desluși complexitatea percepției online, metodologia de cercetare a implicat monitorizarea separată a două universuri de conversație distincte: cel instituțional și cel politic.

Cum a analizat FlashData percepția justiției în online-ul românesc?!

Chiar dacă sunt distincte, cele două categorii se pot suprapune parțial; de exemplu, o postare care leagă un partid de o anumită instituție a fost contabilizată în ambele seturi de date.

Studiul a analizat mențiuni publice în limba română, provenind din surse online deschise, precum presă, bloguri, rețele sociale și forumuri, fără a accesa conținut privat. Clasificarea tonalității (pozitiv, neutru, negativ) a fost realizată automat, cu o precizie estimată de peste 85%.

De asemenea, este important de menționat că valorile referitoare la interacțiunile de pe canalele oficiale reprezintă praguri minime, nu măsurători complete, deoarece pentru unele postări contoarele nu au putut fi citite integral.

Un exemplu elocvent în acest sens este pagina oficială a Curții Constituționale a României (CCR), unde comentariile sunt dezactivate.

DIICOT vs. CSM: Cine are angajamentul cel mai slab?!

Cercetarea a segmentat conversația despre instituții în funcție de mențiunile Ministerului Justiției, Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și Curții Constituționale a României (CCR). Acestea au generat un total de 18.100 de mențiuni, provenind de la 6.400 de autori unici și acumulând 156.200 de interacțiuni.

Pe de altă parte, conversația politică pe tema justiției a analizat mențiunile Partidului Social Democrat (PSD), Partidului Național Liberal (PNL), Uniunii Salvați România (USR) și Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) în contextul unor subiecte precum justiția, DNA, CSM, CCR, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), procurori și judecători.

Această categorie a totalizat 9.300 de mențiuni, 3.600 de autori unici și 136.900 de interacțiuni.

Pe lângă analiza mențiunilor și interacțiunilor, studiul a examinat și activitatea paginilor oficiale ale celor cinci instituții, analizând 68 de postări într-un interval de 14 zile. Un corpus separat, format din 867 de comentarii publice, însumând aproximativ 14.700 de cuvinte, a fost de asemenea inclus în cercetare, oferind o perspectivă calitativă asupra discursului online.

Un aspect notabil al distribuției mențiunilor și interacțiunilor relevă o discrepanță interesantă: CSM deține cel mai mare volum de mențiuni (31,5%), dar o proporție semnificativ mai mică de interacțiuni (doar 9,2%). În contrast, DIICOT, cu 22,1% din mențiuni, concentrează o parte semnificativă a interacțiunilor totale din universul instituțional analizat, ajungând la 54,7%. Această diferență sugerează o angajare publică mult mai intensă și, probabil, mai emoțională, în jurul activității DIICOT, comparativ cu CSM. Este clar că anumite instituții reușesc să capteze atenția și implicarea publicului online într-o măsură mult mai mare decât altele.