Legea salarizării unitare blochează fondurile PNRR, avertizează Grindeanu

Cine va bloca Legea privind salarizarea unificată și va afecta accesarea fondurilor PNRR?

Legea privind salarizarea unificată prezintă un risc semnificativ pentru accesarea fondurilor PNRR, conform avertizării formulate de Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților.

El a declarat că, în absența unui consens între Ministerele Muncii, Educației și Sănătății, aprobarea acestei inițiative legislativă în termenul scurt devine o sarcină aproape nesoluabilă.

Grindeanu a subliniat, în cadrul unei declarații date luni, că negocieriile dintre aceste ministerii nu au dus încă la un punct de vedere comun privind proiectul de lege, ceea ce face foarte improbabilă adoptarea timpurie a textului normativ – o condiție esențială pentru evitarea pierderilor financiare din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.

În cadrul unei discuții desfășurate înainte de a face declarațiile publice, Grindeanu a menționat că a conversat și cu Florin Manole, iar înțelegerea lui este că nu există momentan un acord între Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății și Ministerul Educației. Sesiunea la care au participat ambele persoane nu s-a încheiat printr-o rezoluție definitivă, deci, în prezent, nu poate confirma existența unei variante a legii care să fie gata pentru debat.

A Anunțat, de asemenea, că mâine, la ora 11:00, se va desfășoară o nouă întâlnire, această dată și cu președinții instituțiilor relevante, într-un efort de a depăși blocajul curent.

Grindeanu avertizează: Fără consens, legea salarizare blochează accesul la fondurile PNRR?

Grindeanu a recunoscut necesitatea unei legi de salarizare în România, dar a insistat pe faptul că aceasta trebuie să respecte principiul echității și să fie subiectul unei consultări largi cu toți partenerii sociali. A exprimat îndoiala că, dată presiunea de timp, devine extrem de greu – chiar aproape imposibil – să se ajungă, în termene foarte scăzute (până mâine sau poimâine), la o versiune a legii capabilă să treacă prin Senat, să suporte eventualele contestații la Curtea Constituțională în intervalul de 24–48 de ore și, în final, să fie promulgată.

Aceste termeni, a explicat, sunt greu de îndeplinit în contexte politice și administrative normale, iar în situația actuală par aproape inatâcabile.

În paralel, cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel nacional au exprimat opoziția lor față de forma actuală a proiectului de lege. Ele au cerut explicit retragerea texteului și reluarea procesului de reformă, argumentând că propoziția actualăduce la reducerea valorii de referință salarială, la plafonarea sporurilor salariale și la menținerea diferitelor tratamente între sectoarele din bugetul de stat – aspecte pe care le consideră discriminative.

Sindicatele au, de asemenea, caracterizat dialogul social legat de această reformă ca fiind pur formal, lipsind de implicație reală și de voluntate de a găsi soluții echitabile.

Au avertizat, în final, că adoptarea unei astfel de legi ar putea agrava deja existentele inechitățile salariale în sectorul public, în loc de a le corecta.