Leul se deprecierează față de euro pe fondul crizei politice din România

Pe lângă euro, chiar și dolarul american s-a aprins față de leu pe piața interbancară?

Leul se deprecierează față de euro pe fondul crizei politice din România

În ziua de joi, 1 octombrie 2026, moneda națională a înregistrat o scădere semnificativă față de euro pe piața interbancară, într-un context marcate de instabilitate politică provocată de respingerea, cu 24 de ore mai devreme, a Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Această evoluție a atras atenția analișilor și a reprezentanților pieței financiare, care au observat o presiune crescătoare pe leu în raport cu moneda europeană.

Pe parcursul zilei, cursul euro a urcat progresiv, trecând de barajul psicologic de 5,30 lei în jurul orei 14:45 și continuând să se apropie de nivelul de 5,35 lei. La un moment specific în cursul săptămânii de tranzacționare, valoarea euro a depășit și pragul de 5,34 lei, conform informațiilor furnizate de surse speciale din mediul economic.

Acest nivel a reprezentat cel mai slab punct înregistrat de leu față de euro de la introducerea monedei comune în circuitul național, conforme datele publicate de Biziday.

Intersesant este contrastul dintre această mișcare din piața interbancară și valorile oficiale comunicate de Banca Națională a României (BNR). În același joi, instituția centrală a stabilit cursul oficial al euroului la 5,2777 lei, o valoare care reflectă o mică scădere în comparație cu ziua anterioară, când cursul a fost de 5,2785 lei.

Această diferență între piața liberă și cursul oficial a underscurat tensiunile existente în sistemul monetar național, sugerând o presiune de valută care nu este peł reflectată în mecanismele de regulare.

Pe lângă euro, chiar și dolarul american a înregistrat o apricare față de leu pe piața interbancară. La ora 16:30, moneda statelor unite a fost tranzacționată la circa 4,73 lei, iar cursul oficial stabilit de BNR pentru dolar a fost de 4,6765 lei.

Această paralelă evoluție a indicat o tendință mai largă de depreciere a leului față de principalele monede de referință internaționale, reflectând îngrijorările privind stabilitatea economică în contexte de incertitudine politică.

În cercetarea cauzelor dietro această volatilitate, analistul economic Adrian Negrescu a sugerat că crescuta abruptă a preului euro pe piața interbancară ar putea fi interpretată ca un semn de ieșire de capital din România, determinată de temeri privind o posibilă retrogradare a ratingului de credit. El a explicat că există două scenarii principale: sau speculatorii locali au intensificat pozițiile pe depreciere, anticipând o degradare a credibilității naționale, sau investorii străini au început să retragă fonduri în așteptarea unei decizii negative de la agențiile de rating.

Negrescu a avertizat că un astfel de scenariu ar reprezenta „cel mai prost caz posibil” și că liniștea actuală ar putea fi doar „calmul dinaintea furtunii”, mai ales în lipsă de mișcări similare în prognosticele Moody’s și Fitch.

În paralel cu dezvoltările de pe piața valutară, ce se întâmplă cu leul?

El a insistat pe necesitatea ca autoritățile publice să ofere garanții clare investitorilor, subliniând că nu este suficient să se affirme continuarea cursului european, ci este imperativ să se concreteze acțiuni în această direcție. „Toți, indiferent de afiliere politică, trebuie să asigură capitaliștii că România va respecta obligațiile sale, inclusiv privind deficitul bugetar și plata datoriilor”, a declarat Negrescu pentru Antena 3, adăugând că creditorii interne și externi se tem de incapacitatea statului de a face față datoriilor, ceea ce ar putea afecta grav credibilitatea pe termen lung.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a confirmat că perioada actuală reprezintă o dificultate semnificativă pentru instituția pe care o conduce, care trebuie să navigheze între două obiective adesea conflictuale: stabilizarea cursului de schimb și gestionarea nivelului dobânzilor. „Găsirea unui echilibru între variația cursului și variația dobânzilor reprezintă o încercare, mai ales în perioade turbulente, când acest echilibru devine mai dificil de atins”, a declarat Suciu pentru Digi 24.

El a precizat că deciziile de politică monetară nu afectează doar cursul, ci și lichiditatea pieței, cu efecte potențiale asupra finanțării economiei și chiar a bugetului de stat.

„Este vital să identificăm acest punct de echilibru, deoarece măsurile pe care le luăm determină fluxurile de capital și pot genera tensiuni în financing”, a adăugat.

În paralel cu dezvoltările de pe piața valutară, BNR a comunicat o scădere semnificativă a rezervelor valutare în cadrul unei singure luni. Conform raportului instituției, între 31 august și 30 septembrie 2026, rezeruile au scăzut cu aproximativ 5 miliarde de euro, de la 64,865 miliarde de euro la finalul augustului la 60,060 miliarde de euro la sfârșitul septembrie.

Această reducere a fost explicată printr-un bilanț negativ între intrări și ieșiri: în septembrie au fost înregistrate intrări de 3,30 miliarde de euro, dar și ieșiri în valoare de 8,10 miliarde de euro, rezultând un deficit net de 4,80 miliarde de euro, apropiat de cifra de 5 miliarde menționată inițial.

Aceste date au fost confirmate și în comunicatul oficial de la 30 septembrie 2026, precizând că la acea dată, rezervele valutare ale BNaR se aflau la 60,060 milioane euro, în comparație cu 64,865 milioane de euro înregistrate la 31 august 2026. Scăderea rezervelor a intensificat preoccupările privind capacitatea statului de a susține leul în fața presiunilor externe și de a asigura finanțării necesare pentru funcționarea economiei și a instituțiilor publice.

În contextul acestor presiuni, agenția de rating S&P a continuă să desfășoare activități în România, având discussions cu autoritățile interimar, inclusiv premierul interimar și ministrul Finanțelor. Agenția este programată să anunțe verdictul privind ratingul de țară pentru România în ziua de vineri, un moment care poate determina direcția ulterioară a fluxurilor de capital și a credibilității internaționale ale țării.

Economiștii și analiștii avertizează că orice decizie negativă ar putea amplifica tendințele de depreciere a leului și crește costurile de finanțare pe piațele interne și externe.