Libertatea de exprimare nu e doar pentru cei care plac Guvernului

De ce a explodat AUR?

Reacția dură a AUR la trimiterea în judecată a lui Dan Tanasă reamintește un adevăr simplu: dreptul la liberă exprimare nu ar trebui să fie rezervat doar celor care fac jocul executivului. Într-un comunicat difuzat joi, partidul a semnalat că vestea a venit „cu surprindere”. Contextul? Tanasă a fost acuzat pentru un mesaj în care îi încuraja pe cetățeni să refuze comenzile dacă nu erau livrate de un furnizor autohton.

Formațiunea a construit argumentul pe ideea unei ere paradoxale. O poziție clară despre migrație și piața muncii devine, dintr-odată, un dosar penal pentru „incitare la ură și discriminare”.

Simion: „Nu mai reacționez la fiecare manevră!”?

AUR și-a asumat rolul de garant al unui proces echitabil, subliniind că Tanasă nu a strigat la bătăi, ci a criticat o strategie guvernamentală.

Argumentul central e dur: în timp ce milioane de români pleacă din țară și salariile stau pe loc, statul importă masiv personal necalificat din Asia și Africa.

Ce scrie în rechizitoriu?

George Simion a preluat tema într-un video pe Facebook, coroborând cazul cu cele cinci dosare penale ale lui Călin Georgescu.

Liderul AUR a recunoscut că nu mai va reacționa la fiecare manevră de imagine, dar a punctat esențialul: Tanasă a fost trimis în judecată tocmai pentru că a cerut recuperarea forței de muncă românești din străinătate, în detrimentul atragerii de persoane din alte civilizații.

Detaliile tehnice arată că vicepreședintele AUR a fost acuzat formal de incitare la violență, ură sau discriminare. Dosarul merge la Înalta Curte de Casație și Justiție. Parchetul a finalizat cercetările și l-a trimis în judecată pe deputat, în stare de libertate. Inițial, actul nu numea direct inculpatul, dar identifica mesajul postat pe Facebook la 19 august 2025. Publicația, acum dispărută, spunea: Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul de muncitori necalificați din Asia și Africa.

Alarmă democratică!

AUR insista pe principiul că orice parlamentar poate formula opinii incomode, dure sau contrare consensului.

Libertatea de exprimare nu e doar pentru cei aprobați de presă, Guvern sau sistemul judiciar. Concluzia partidelui e alarmantă: dacă opoziția simplă la politica de imigrare devine faptă penală, problema nu mai e doar a lui Tanasă. E vorba de spațiul democratic rămas într-un stat în care procurorii par să decidă ce opinii politice sunt permise.