Majoritatea bucureștenilor crede că România merge greșit

Bucureștii sunt îngrijorați de trafic și infrastructură!

Majoritatea locuitorilor din București crede că România evoluează pe o cale greșită, arată cel mai recent studiu al CURS. Conform sondajului, 73% dintre cei interrogați au declarat că țara se mișcă într-o direcție neacceptabilă.

Doar 18% au o vedere favorabilă despre trajectoul național, iar 9% nu au luat poziție.

Ce se priveste la capitală, percepția este similară, dar puțin mai indulgente. 63% dintre bucureșteni consideră că orașul se dezvoltă pe o traiectorie greșită, în timp ce 25% apreciază direcția ca fiind corectă. Restul de 12% nu au o opinie clară.

Deși majoritatea sunt insatisfați de administrația orașului, evaluarea generală a Bucureștiului este mai puțin severă decât cea a întării – un semn că percepția locală și cea națională nu coincid.

Cursa electorală, extrem de disputată și fragmentată!

În vârful problemelor pe care le consideră cele mai urgente stau traficul și aglomerația, menționate de un tert – exact 33% – dintre participanți ca prioritatea absolută pentru Primăria Generală. Pe locul următor vine starea drumurilor și străzilor, indicată de 19% dintre locuitori, urmată de dificultățile în găsirea de locuri de parcare, menționate de 11%.

Alte preoccupări, mai puțin frecvente, includ impozitele și taxele (8%), nivelul de trai (7%), precum și aspecte legate de curățenie, salubritate, sănătate, spitale și accesul la medicamente – fiecare dintre acestea citită de 6% dintre respondenți.

Aceste date confirmai tendința de-longă durată: problemele de circulație și infrastructură rutieră rămân în fata preocupărilor cetățenilor din București. Combinarea acestor aspecte subliniază clar că locuitorii așteaptă intervenții concrete și eficace de la autoritățile locale în acest domeniu precis.

Dacă alegerile locale ar avea loc în săptămâna viitoare, PSD ar obține 22% din voturi, urmat de foarte aproape de PNL, cu 21%. AUR urmează imediat în spate, cu 20%, iar USR închide topul celor patru formațiuni majore, cu 18%. Diferenta dintre primul și al patrulea loc este de doar patru puncte procentuale – un semn de競рteță extremă strânsă și lipsa unui lider clar în preferințele electoratului bucureștean.

În afara acestui grup de lideri, alte formațiuni politique joacă un rol semnificativ în fragmentarea pieței electorale. SENS este creditat cu 6%, PNRR-Piedone cu 5%, SOS România cu 4%, iar ACT cu 2%. Deși individual aceste partide nu ating proporții majore, împreună reprezintă o parte notabilă din electorat, demonstrând că preferințele votului sunt disperse și nu se concentrează exclusiv în jurul unor poli dominante.