Miliarde pentru Rheinmetall și lipsa trupelor germane în România

Și-a pierdut Bucureștiul în fața Berlinului?

Berlinul a decis să aloce peste o treime din contractele aferente instrumentului de securitate europeană SAFE către gigantul industrial german Rheinmetall, o afacere făcută fără licitație competitivă. Această mutare financiară majore contrastează însă cu refuzul ferm al Germaniei de a trimite forțe militare în România, o contradicție care aprinde discuțiile între analiști. Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit duminică, 13 septembrie, cu cancelarul federal Friedrich Merz, în cadrul Summitului European pentru Arctica de la Rovaniemi. Pe agendă s-au aflat consolidarea Flancului Estic al NATO, industria de apărare, bugetul Uniunii Europene și viitorul european al Republicii Moldova.

Deși securitatea estică a fost cap de afiș, liderul român nu a insistat pentru trupe germane pe teren, o abordare diferită de modelul francez sau de cel aplicat de Berlin în statele baltice.

Ultima dată când Bucureștiul și Berlinul au pus această problemă pe tapet a fost în 2023, în timpul vizitei fostului premier Marcel Ciolacu în Germania. Cererea a venit pe neașteptate, lansată într-o conferință de presă comună cu Olaf Scholz. „Cred că pe teritoriul României trebuie să existe trupe germane permanente și sper ca împreună cu domnul cancelar să luăm deciziile cât mai rapid în acest sens”, spunea atunci Ciolacu.

Deși relația cu Scholz părea bună, politicianul german a evitat un angajament direct. Din acel moment, niciun alt lider de la București n-a mai readus subiectul în discuție, deși contextul s-a aprins serios. Cu o Rusie tot mai agresivă și drone care trec granița în spațiul aerian românesc, riscurile au crescut vizibil.

Astăzi, România ar putea avea o pârghie puternică de negociere, dat fiind că a dat Germaniei o felie uriașă din contractele SAFE, principalul beneficiar fiind Rheinmetall. Mai multe înțelegeri de miliarde de euro au ajuns direct la firma germană, fără licitație, stârnind controverse pe care autoritățile de la București le-au ocolit până acum în tăcere.

Experții spun că această greutate economică ar trebui folosită pentru a redeschide discuția la Berlin.

În Marea Baltică, trupele germane sunt deja pe poziții; în Polonia, militarii Bundeswehr fac lucrări de geniu, iar Germania, alături de Olanda, ridică un centru specializat pentru apărarea balticailor.

Analistul în securitate Ștefan Popescu explică de ce Berlinul nu se înghesuie cu trupe în România: țara noastră nu și-a construit încă o valoare strategică suficient de grea în regiune. „Prin urmare, România nu a descoperit harta pe care se află”, spune Popescu.

Și-a lipsă greutate strategică și ecoul diplomatic?

Eșecul nu e singular.

Berlinul nu are motive să trateze România cu mănuși, o atitudine care s-a văzut și la ambasadadorul Germaniei de la Chișinău, care a refuzat să pună semnul de egalitate între limba română vorbită pe cele două maluri ale Prutului, văzând acolo două națiuni diferite.

Lipsa unor inițiative serioase ale Bucureștiului, inclusiv în relația cu vecinii, îi arată Germaniei un potențial limitat și o face reticentă la cheltuieli pentru securitatea noastră.

Popescu adaugă că o Românie care ar fi legat un pol regional tip „Vișegrad” în sud-est, cu proiecte de interconectare, ar fi atras un interes politic mult mai viu din partea Germaniei, chiar dacă Berlinul rămâne cu privirea ațintită spre Marea Baltică și nord. Specialistul amintește episodul în care Ciolacu s-a lovit de un refuz, semn că implicarea strategică a Germaniei are limite clare, trasate de viziunea și capacitățile proprii.

Programul de reînarmare al Berlinului nu s-a așezat încă pe picioare, țintele pe termen mediu și lung fiind întinse până în 2039.

„Dacă vom avea o politică externă serioasă, care să nu urmărească în primul rând fotografia de pe Facebook, atunci da”, conchide Ștefan Popescu.

La rândul său, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant la Comandamentul NATO din Bruxelles și șef de brigadă multinațională, atrage atenția asupra acestor raporturi de forțe regionale.