Ministrul Educației explică rezultatele slabe la PISA prin efectele biologice și cognitive ale pandemiei

Ministrul Educației: PISA dezvăluie provocări reale, dar și progrese în sistem!

Ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian, a oferit explicații privind performanțele slabe obținute de elevii români la testele internaționale PISA, subliniând că rezultatele nu sunt izolate, ci fac parte dintr-o tendință globală influențată de factori atât biologici, cât și cognitivi. La evenimentul „Maratonul Viitor pentru România – Educația care construiește viitorul”, ministrul a precizat că evaluările PISA au fost aplicate în perioada martie–mai 2025, adică aproximativ un an și jumătate în urmă, acoperind o perioadă de învățare de opt până la nouă ani pentru elevii implicați.

A menționat că această perioadă a coincis cu pandemia de COVID-19, care a provocat perturbări semnificative în procesul de învățare și a dus la ce numește un „virus biologic” – referindu-se la impactul direct al bolii – și un „virus cognitiv”, legat de efectele pe termen lung pe capacitățile de Un punct central al explicării ministrului a fost diferența dintre modul în care se conduc evaluările naționale în România și formatul testelor PISA. El a remarcat că, în sistemul educațional românesc, majoritatea evaluărilor – inclusiv Evaluarea Națională și cele din clasele a doua, a patra și a șasea – se desfășoară pe hârtie, în timp ce testele PISA sunt integral computer-based.

Această tranziție, a explicat, a avut loc în România începând cu anul 2022, iar elevii nu au avut suficientă experiență în rezolvarea de teste pe platforme digitale, ceea ce poate afecta performanța, indiferent de nivelul cunoștințelor acumulate. „Nu știm să aplicăm aceste cunoștințe în viața reală”, a declarat Dimian, adăugând că e necesară o mai bună adaptare la cerințele viitorului, cu accent pe competențele digitale și computaționale, care devin tot mai importante în domenii precum lectură, matematică și științe.

Deși a recunoscut provocările, ministrul a subliniat și progresele recente ale sistemului educațional. A afirmat că, în ultimele luni, au fost dezvoltate peste 2.500 de laboratoare de științe în școli din întreaga țară, facilitând accesul la resurse moderne pentru aproximativ 95.000 de clase, adică între 2 și 3 milioane de elevi.

De asemenea, a menționat că peste 100

De asemenea, a menționat că peste 100.000 de profesori au participat la programe de formare specializate în pedagogie digitală și metodici de predare orientate spre aplicarea cunoștințelor în contexte practice.

Aceste inițiative, potrivit lui Dimian, sunt concepute pentru a reduce gradualmente decalajul dintre performanța elevilor români și media țărilor membre ale OCDE, printr-o alignare mai bună între evaluările locale și cerințele internaționale.

Ministrul a insistat, de asemenea, pe ideea că scăderea observată la PISA nu este un fenomen unic al României, ci parte dintr-un trend broader la nivel internațional, afectat de disrupțiile generate de pandemia. Totuși, el a exprimat optimism cu privire la viitor, argumentând că investițiile în infrastructura digitală, formarea cadrului didactic și introducerea evaluatorilor pe calculator sunt pași esențiali pentru a dezvolta la elevi capacitățile necesare nu doar pentru a trece teste, ci pentru a gândi critic, să rezolve probleme complexe și să se adapteze rapid la cerințele unei economii bazate pe cunoștințe și tehnologie.

Concluzia sa a fost clară: sistemul trebuie să evoleze de la memorare și evaluări statice spre un model care să privilégie aplicarea, inovația și fluenta în mediul digital.