Mirabela Grădinaru: Lupta cu dezinformarea medicală pornește de la medicul de familie

Medicina de familie: pilonul continuității sau doar un simplu serviciu?

În cadrul unei dezbateri organizate de Administrația Prezidențială, Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a subliniat importanța preventivă și a medicinei de familie. Ea a atras atenția asupra pericolului reprezentat de dezinformarea medicală și a cerut o creștere a încrederii românilor în știință și educația sanitară. Evenimentul a avut loc marți, 2 septembrie 2026.

Această dezbatere ne oferă oportunitatea de a înțelege mai bine o specialitate esențială, dar care nu primește mereu recunoașterea pe care o merită.

Dezinformarea medicală ne distruge încrederea în știință!

Medicina de familie nu înseamnă doar sănătate, ci și grijă, continuitatea și legătura dintre generații. Ca mamă, știu foarte bine cât de important este rolul medicului de familie. Adesea, când un copil are un simptom care mă îngrijorează, primul apel îl fac către medicul nostru de familie.

Mirabela Grădinaru a insistat că prevenția trebuie privită ca o prioritate strategică și o responsabilitate morală, capabilă să devină realitate pentru fiecare cetățean. Ea a evidențiat impactul dezinformării, care nu afectează doar deciziile individuale, ci are implicații sociale largi, precum declinul vaccinării sau refuzul tratamentelor esențiale.

O provocare majoră este dezinformarea.

Cum putem combate dezinformarea medicală prin educație?

Trăim într-o eră în care informația este credință rapidă, dar nu întotdeauna corectă, a afirmat ea.

Pentru a contracara aceste tendințe, Grădinaru a menționat că campaniile de sensibilizare trebuie să fie constante și adaptate diferitelor grupe de vârstă, cu accent pe tineri, cei mai expuși conținutului neverificat de pe rețelele sociale. A subliniat importanța colaborării între medici, școli și mass-media pentru a construi un discurs clar, bazat pe dovezi. De asemenea, a sugerat creșterea investițiilor în educația sanitară în timpul școlar, pentru a forma din timp un spirit critic față de informațiile medicale. Concluzia sa a fost că încrederea în sistemul de sănătate se construiește prin transparență, accesibilitate și comunicare coerentă, nu prin declarații izolate.