Nicușor Dan analizează amendamentul Fritz cu ajutorul juriștilor pentru pașii următori

Președintele va suspenda aleșii cu probleme de integritate?

Legea Integrității, direct legată de un PNRR major, a dat naștere la controverse în politica românească printr-un amendament numit „Fritz” de presă, introdus în proiect de PSD și AUR. Acest amendament prevede că persoanele alese cu decizii finale de conflict de interese în procesele cu ANI ar trebui să-și piardă mandatul. Cu toate acestea, amendamentul se aplică și anumitor aleși care au deja condamnări finale. Dominic Fritz, liderul USR şi primarul Timişoarei, dă numele informal al acestui amendament deoarece a pierdut recent un astfel de proces cu ANI.

Cu acest amendament, deși decizia în cazul său este definitivă, Fritz își pierde mandatul de primar dacă legea este promulgată. USR, PNL şi preşedintele Niceasy Dan au acuzat că legea încalcă principiul retroactivităţii, dar RCC a decis că amendamentul este din această perspectivă constituţională.

Ulterior, președintele Nicuja Dan a declarat pe social media că încă era în dezacord cu decizia CCR, dar că aştepta ca instanţa să îşi prezinte motivele înainte de a se pronunţa. Cu toate acestea, legea integrităţii este direct legată de un pătrat din PNRR, astfel încât politicienii sunt obligaţi să adopte forma finală a legii până la 31 august.

John Stanomir, profesor de drept constituţional, a vorbit pentru Cotidian despre ce ar putea face preşedintele Niculia Dan dacă continuă să nu fie de acord cu forma finală a legii.

Cu toate acestea, el subliniază că, având în vedere rabla PNRR, timpul rămas pentru dezbatere este limitat.

Preşedintele rămâne în măsură să-şi exercite dreptul de suspendare, să returneze legea parlamentarilor cu obiecţiile sale. Sau să facă apel la Curtea Constituţională.

După ce parlamentarii i-au prezentat o variantă de acord cu Constituţia. Cu decizia Curţii Constituţionale. Dar nu trebuie să uităm că acesta este un interval de timp foarte scurt, deoarece există aceste praguri până la 31 august.

Este regretabil că s-a ajuns la această situație în care chestiuni deosebit de delicate ale statului de drept sunt tratate rapid sub presiunea timpului. John Stanomir a reamintit că Nisasily Dan va fi obligat la un moment dat să adopte legea dacă parlamentarii nu-şi schimbă opinia.

Președintele are dreptul de a returna legea odată Parlamentului pentru un vot de reconfirmare. Conceptul de veto suspans este la fel de clar ca ziua. Votul președintelui poate fi răsturnat prin votul parlamentarilor.

Dacă parlamentarii au votat din nou legea, proiectul de lege adoptat, președintele va promulga. Nu există dreptul de veto absolut, nici o sancţiune. Doar monarhii au asta. Preşedinţii Republicii au, în general, dreptul de veto suspensiv şi este bine să facă acest lucru, explică John Stanomir. Legea s-a întors acum în Parlament pentru a rectifica alte chestiuni constituţionale identificate de CCR cu privire la declaraţiile de avere şi interese. Atunci va ajunge pe masa preşedintelui, care trebuie să decidă dacă va promulga sau nu legea.

Va trimite Niceasy Dan proiectul înapoi Parlamentului pentru dezbatere?

Dacă continuă să nu fie de acord, Niceasy Dan poate trimite proiectul înapoi Parlamentului pentru dezbatere. Dar tot ar avea un apel.

Tudorel Toader, fost judecător CFR și fost ministru al justiției al PSD, a explicat Cotidianului că, deși amendamentul nu mai poate fi contestat din același motiv, CCR poate fi sesizat cu același amendament, dar cu o plângere din altă perspectivă constituțională.

Legea revine Parlamentului, pentru a fi de acord cu decizia CCR, cu considerentele sale. Parlamentul va fi de acord şi îl va trimite preşedintelui. La rândul său, preşedintele poate critica legea.

Dar aici vă dau un detaliu care nu a apărut în presă. Vorbim despre decizia de a respinge o obiecţie de neconstituţionalitate. Obiecţie înainte de promulgare.

În decizie, veți vedea, Curtea va scrie o frază care este peste tot: legea este constituțională în raportul de critică.

Ceea ce înseamnă că legea poate fi criticată în raport de alte texte ale Constituţiei, alte prevederi constituţionale. Absolut.

Curtea nu o examinează din oficiu. Curtea Criticul îi spune: în cauză, articolul 21. Curtea spune da sau nu.

În acest caz, articolul 44, da sau nu, și așa mai departe.

Au existat cazuri în care şapte excepţii de neconstituţionalitate au fost respinse, iar a opta oară când cineva a criticat un alt text şi excepţia a fost acceptată, dar aceasta nu înseamnă că este o revizuire a jurisprudenţei.