StiriDinBucuresti
Politica

Nicușor Dan: AUR la guvernare ar retrograda ratingul țării în săptămâna următoare

Raluca Stoian 13.11.2026

Trebuie să păstrăm calmul!

Dan Nicușor: Guvernarea AUR ar declanșa o scădere rapidă a ratingului țării

Declarațiile principale ale șefului statului au punctat câteva aspecte esențiale.

Am considerat necesar să inițiem o discuție constructivă la finalul unei faze politice extrem de tensionate.

A fost o perioadă grea pentru cetățenii din România, unde nivelul de trai a cunoscut o descreștere continuă, însoțită de o incertitudine generată de dezbaterile politice care au luat o întorsătură negativă.

Aceasta a fost o epocă în care am irosit timp prețios, o fază plină de emoții. Tocmai pentru că atmosfera a fost atât de încinsă, au rămas neexprimate anumite opinii. Acum e momentul să ne oprim puțin din emoție, să analizăm imaginea de ansamblu și să privim înainte.

Voi răspunde la patru întrebări cheie. Prima privește starea financiară a țării și importanța evaluărilor din partea agențiilor de rating. A doua explică de ce, deși am o simpatie față de susținătorii AUR, aducerea acestui partid la putere ar fi echivalat cu o prăbușire economică și o amenințare la adresa securității naționale.

A treia întrebare se referă la impactul alegerilor anticipate, care ar fi generat o prăbușire economică rapidă.

A patra adresează mitul conform căruia PNL și USR, bazându-se pe scorul lor în Parlament și pe sprijinul prezidențial, ar fi putut forma o coalitie de guvernare fără PSD.

Un aspect crucial este faptul că am efectuat o corecție, demonstrând astfel că România și-a onorat angajamentele financiare. Am traversat o săptămână de obligațiuni care a decurs fără incidente majore. Am dovedit că țara noastră păstrează încrederea piețelor financiare.

Despre ce ar trebui să facă următorul guvern, nu vreau să intru în prea multe detalii. Credem că suntem într-o fază în care cetățenii cunosc exact ce așteptări au față de clasa politică, și invers.

Întrebarea prima: Deficitul bugetar pentru 2026 se cifrează la 150 de miliarde de lei. Această sumă echivalează cu totalul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe o perioadă de cinci ani, sau cu construcția a 2.500 km de autostradă pornind de la zero, sau cu dotarea a 45 de spitale regionale.

Vorbește despre fonduri pe care le cheltuim chiar dacă nu le deținem. Din acest total, 60 de miliarde de lei sunt destinați exclusiv pentru plata dobânzilor la datoriile deja acumulate.

Trebuie să păstrăm calmul.

Nu suntem singuri în această poziție, dar este esențial ca traiectoria fiscală anunțată către piețe să fie respectată. Orice abateri de la acest traseu vor face ca România să fie văzută ca un actor necredibil, expusă la riscul de a nu-și onora datoriile.

Ce se întâmplă dacă agențiile de rating coborâsc nota țării?

Există fonduri de investiții sau de pensii care, în această ipoteză, se vor retrage din piața românească. Asta înseamnă că ne vedem forțați să ne împrumutăm de la alte surse, la rate mai mari. Dacă nu găsim destul de creditori dispuși să ne finanțeze, va trebui să recurgem la FMI.

Dar FMI impune mereu condiții stricte de ajustare fiscală. Fie că vine sau nu, fie că sunt investitori sau nu, curba de corectare a deficitului va fi mult mai abruptă decât cea actuală.

Cele mai mari posturi de cheltuieli sunt remunerațiile și pensiile.

Este greu de crezut că poți reduce drastic deficitul fără a atinge aceste posturi. Odată ce cresc ratele la care statul se împrumută, costurile totale cresc.

Pentru cetățeni impactul este dureros, dar pentru companii vedem că multe sunt deja la limită și nu mai pot absorbi o creștere suplimentară a ratelor de împrumut.

Așa cum s-a întâmplat în mai multe cazuri de scădere a ratingului, acest lucru a dus la închideri de firme și la șomaj.

Cursul de schimb este afectat, iar recuperarea ia timp. Situația medie durează 6-7 ani.

De fiecare dată când pierzi încrederea pieței financiare, îți ia ani de zile să o recâștigi. România a pierdut-o în 2008 și a recâștigat-o abia în 2014.

Rezumatul primei întrebări: Avem o situație financiară care cere calm, dar respectarea țintelor deficitului este obligatorie.

Suntem la limită cu curba de ajustare fiscală!

Întrebarea a doua: De ce am exclus AUR dintr-o eventuală coaliție de guvernare? Voi începe o discuție tangențială despre susținătorii AUR, față de care am toată simpatia.

Îmi pare rău că nu am avut mai multe ocazii de dialog și că discuțiile au fost înlocuite, din toate părțile, cu slogane.

Am simpatie pentru că am fost în poziția de a critica statul, de a participa la sute de proteste, de a da statul în judecată de sute de ori, de a nu câștiga și de a nu se întâmpla nimic.

Înțeleg foarte bine ce înseamnă să fii revoltat pe statul român. Acesta este motivul principal pentru care susținătorii AUR îl susțin. Dacă ești un partid politic care reprezinți milioane de oameni, nu mai e suficient să protestezi.

Trebuie să oferi garanția cetățenilor că, odată ajuns la guvernare, ești suficient de credibil, predictibil și știi unde vrei să ajungi. AUR nu se află astăzi în această poziție. Exemplific: aducerea AUR la putere ar fi însemnat, într-o singură săptămână, o retrogradare a ratingului de țară.

Nu trebuie să demonstrez, nici eu nici alții, că AUR e un partid cu nuanțe populiste. Toate cele trei mari agenții de rating afirmă clar: venirea AUR la putere înseamnă o scădere a ratingului de țară. E suficient ca piața financiară să te eticheteze ca populist și să te trateze conform acestei etichete, și aceasta este situația curentă. AUR este considerat un partid populist de toată piața financiară, de investitori și de piețele de rating. Există zeci de studii care arată că într-o țară în care un partid populist ajunge la guvernare, crește rata dobânzii la care țara se împrumută.

Revine la faptul că suntem la limită cu curba de ajustare fiscală, care nu permite o creștere a nivelului dobânzii în acest moment.

Toate agențiile de rating afirmă, cu subiect și predicat, că accederea AUR la putere este un motiv de scădere a ratingului. Economia, investițiile și finanțarea se bazează pe încredere. Iar AUR nu proiectează această încredere.

Din punct de vedere strict financiar: AUR nu deține un plan de țară sustenabil. Partidul propune reducerea taxelor, dar intenționează să răscumpere toate investițiile și să lanseze o reindustrializare.

În plus, când ai un partid a cărui carte de vizită este scandalul, inclusiv în cadrul Parlamentului României, este previzibil că, odată la putere, va genera conflicte și va afecta stabilitatea administrației. Avem o serie de declarații ale AUR împotriva Occidentului, băncilor, investitorilor străini și împotriva unor țări care au investiții în România.

Dacă ești consultant economic și vine o companie franceză să investească în România, ca consultant te amintești că ai un partid la guvernare care a declarat că Franța este o dictatură comparabilă cu Iranul și că România este o colonie franceză.

Probabil că le spui: „Mai bine să nu fie România de data asta”.

Le menționezi că a promis case cu valoare de 35.000 de euro, a extras datele din buletinul electoratului și ulterior a justificat acest lucru ca fiind o campanie de marketing electoral.

AUR este un partid cu o viziune izolaționistă. Partidul afirmă că nu-i pas de integrarea în lanțurile de producție. În economie, integrarea necesită încredere; în securitate, această încredere este cu atât mai critică. Nu poți asigura securitatea fără a fi integrat într-o rețea de parteneri. A avea un parteneriat înseamnă că acel partener îți împărtășește informații esențiale pentru propria sa securitate. AUR este un partid izolaționist care afirmă că nu-i pas de integrarea în lanțuri.

Câteva exemple de raportare a AUR către partenerii săi: - Raportare către SUA și NATO: Cum poți avea încredere când ai votat împotriva prezenței trupelor americane pe teritoriul României? Sau împotriva legii care reglementează doborârea dronelor? Sau când ai mulțumit pentru excluderea țării tale din programul Visa Waiver?

Sau când ai susținut un anume Georgescu, care afirmă că baza de la Kogălniceanu servește la atacarea Rusiei și că scutul de la Deveselu este o rușine diplomatică pe care o va reevalua? - Raportare către UE: Cum poți, cu AUR la guvernare, să te integrezi în mecanismele europene pe flancul estic, când acest partid descrie conducerea de la Bruxelles ca „degenerată”, ca „idiocrație”, și vorbește de „comisari sovietici” care taie tortul reprezentativ al integrității teritoriale a unui stat european.

Cum vei menține relația cu Franța, care coordonează eforturile de apărare, când Franța este descrisă ca „o dictatură ca Iranul”? - Cum poți coordona procesul de aderare a Moldovei la UE când declară că Moldova este o dictatură susținută de Ursula von der Leyen?

O prezență a AUR la guvernare ar ridica la partenerii noștri o întrebare legitimă: România va continua să-și onoreze angajamentele pe care și le-a asumat?

Întrebarea a treia: Impactul alegerilor anticipate asupra ratingului și economiei Această întrebare se bazează pe tot ce am expus anterior. În esență, ce face o agenție de rating este să informeze investitorul despre riscurile investiției într-o anumită țară.

Să presupunem că suntem analist la o agenție de rating și evaluăm o țară care mai are 4-5 luni cu un guvern în funcție, unde partidele se înjură mai abitir decât până acum, unde mai există un partid cu 40% în sondaje care s-a certat cu toată lumea – intern, extern, cu parteneri, bănci – și unde țara se împrumută la 150 miliarde de lei pe an.

Ca analist de investiții, trebuie să recomanzi unui investitor dacă să investească în acea țară sau să se reorienteze în altă parte din lume. Care credeți că ar fi fost răspunsul sugerat în evaluări?

Întrebarea a patra: De ce este o iluzie că PNL și USR ar putea guverna fără PSD

În mod democratic, o parte dintre români susțin PNL și USR. Mulți dintre ei m-au votat, iar votul lor a fost decisiv pentru a intra în turul doi, și le voi fi mereu recunoscător. În linii mari: Cea mai bună opțiune ar fi PNL – USR, perfect.

Totuși, se afirmă că PSD este un partid nociv care se protejează de.

Share:

More stories: