Nicușor Dan explică de ce premierul a ales această măsură fiscal-bugetară

PIB-ul de 400 de miliarde euro ascunde o criză fiscal-bugetară!

Niculescu Dan prezintă motivele din spatele deciziei premierului privind această măsură fiscal-bugetară.

Publicat pe 30.08.2026 la ora 11:46, analiza realizată de Nicușor Dan evidențiază starea alarmantă a finanțelor publice în România, confirmată de mai mulți experți de renume, inclusiv consilierul Guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, economistul Andrei Caramitru și alți specialiști independenți. Ei subliniază că țara trece printr-o perioadă fiscal-bugetară extrem de dificilă, necesitând măsuri urgente și coordonate.

În termeni concreti, PIB-ul național ajunge la 400 de miliarde euro, iar veniturile bugetului reprezintă aproximativ 30% din această valoare, adică 120 de miliarde euro. Datoria publică a atins 60% din PIB, echivalent cu 240 de miliarde euro.

Deficitul bugetar, care a fost lăsat de guvernul anterior la 9,3% din PIB, ar trebui să scadă la circa 6% în anul curent, presupunând că politica financiară initiată de Bolojan va fi aplicată consequent.

Andrei Caramitru, cunoscut pentru analizile sale privind statele cu deficite bugetare pronunțate, afirmă că pentru finanțarea și refinanțarea datoriilor de 60 de miliarde euro pe an, România are nevoie de semne externe de finanțare. Dintre această sumă, două treimi — adică 40 de miliarde euro — sunt obținute prin împrumuturi. Dobânzile aferente acestor împrumuturi ating anul acesta nivelul de 12 de miliarde euro.

Prin urmare, dintr-un buget anual de 120 de miliarde euro, cheltuielile legate de datoria publică consumă jumătate — 60 de miliarde euro — din care 40 de miliarde trebuie să fie împrumutate doar pentru a putea plăti dobânzile și refinanța obligațiile existente. Unele voci din mediul academic și financiar compară situația actuală a României cu cea a Greciei în timpul crizei din 2010, când partidul Syriza, sub conducerea lui Alexis Tsipras, a promovat sloganul „Trebuie să redăm demnitatea grecilor” — o întrebare rămâne deschisă: la cheie cine?

De ce agențiile de rating au reacționat cu prudență?

Criza a epuizat resursele lui Tsipras și a partidului, implicând eforturi enorme și costuri sociale ridicate pentru populație.

Agențiile internaționale de rating au reacționat cu prudență.

Fitch și Moody’s au menținut nota României la limita de „investment grade”, chiar dacă Fitch a inițial redus clasificarea la „junk”, apoi a revenit la BBB- cu perspectiva negativă, datorită presiunii publice și a reacției favoroare a cetățenilor.

Moody’s, de partea sa, a menținut nota existentă, dar a emis un avertisment sever după ce parlamentul nu a adoptat legea de salarizare în termen: „Neaplicarea acestei legi la scadență pune semnul de întrebare pe durabilitatea acestei corecții și pe existența consensului politic necesar pentru a controla creșterea structurală a cheltuielilor în anii viitori”.

Agenția a clarificat că nu se trata doar de o problemă contabilă sau de o poziție excesiv prudentă a Ministerului Finanțelor, ci de o evaluare profundă a riscului de țară. Mai mult, pierderea fondurilor europene reprezintă doar o facetă a unei probleme mai largi.

Moody’s estimează că neadoptarea legii în termen poate duce la renunțarea la până la 770 de miliarde euro din fonduri europene de grant, iar cea mai importantă vulnerabilitate pentru profilul de credit al României rămâne incapacitatea statului de a exercita un control structurat și constant pe cheltuielile publice.

În luna octombrie, agenția S&P va publica evaluarea sa privind ratingul României. Dacă noul guvern va fi format de PSD — o formațiune care, conform observațiilor specialistilor, nu atribuie prioritate suficientă reducerei deficitului bugetar sau echilibrului macroeconomic — atunci este foarte probabil că România va intra într-o zonă de risc, cu toate consecințele pe care acestea aduc pentru stabilitatea economică și credibilitatea internațională.