Nuclearelectrica a produs zero megawatt în luna demiterii conducătorului

Banii au fost direcționați spre proiecte strategice: retubarea Unității 1 de la Cernavodă

Nuclearelectrica a înregistrat producție zero în luna în care a demisionat directorul său, Cosmin Ghiță — un fapt care a surprins atât publicul, cât și experții din sectorul energetic. Aceasta s-a întâmplat în contextul unor investiții masive efectuate în ultimii ani.

Cosmin Ghiță a devenit director general al Nuclearelectrica în septembrie 2017, la vârsta de 28 de ani, numit de premierul Mihai Tudose. La momentul angajării, a fost cel mai tânăr conducător al unei mari companii de stat din România, un lucru care a generat mare așteptare privind modernizarea și extinderea capacității nucleare.

Pe parcursul mandatului de aproximativ nouă ani, Nuclearelectrica a efectuat investiții totale de circa 8,3 miliarde de lei. Din această sumă, peste 6,1 miliarde — adică aproximativ trei sferturi — au fost cheltuite în ultimii doi ani și jumătate. Contrastul este evident: primele șase ani și jumătate au beneficiat de un ritmul de investiții mult mai modest, indicând o accelerare tardivă a efortului de modernizare.

Banii au fost direcționați spre proiecte strategice: retubarea Unității 1 de la Cernavodă, realizarea unei instalații de detritiere, studiile privind reactoarele mici modulare de la Doicești și pregătirile pentru lănșarea Unităților 3 și 4 de la aceeași centrală. Deși aceste inițiative au beneficiat de resurse considereable, niciuna dintre ele nu a dus, până la demiterea lui Ghiță, la producerea unui singur megawatt suplimentar de energie electrică.

Deși liderul a plecat, Nuclearelectrica rămâne o entitate de mare valoare pe piața bursiere

Pe piața de capitaluri, valoarea acțiunii SNN a crescut cu aproximativ 12 ori în comparație cu nivelul de la listare în 2013. Totuși, această creștere nu a fost determinată de o creștere a producției de energie, ci de factorii de piață, inclusiv interesul investorilor. La prima cotare, acțiunile au costat 11,2 lei pentru investitorii instituționali și 10,3 lei pentru cei mici, iar joi, în momentul redactării acestui articol, se tranzacționa la 64,30 lei, cu o creștere de 1,9% în cadrul unei sesiuni.

Pe 25 august 2026, marți, Cosmin Ghiță a demisionat de la funcția de director general, la vârsta de 37 de ani, cu un an și jumătate înainte de expirarea mandatului său. Ministerul Energiei a justificat decizia prin existența unei „noi oportunități profesionale”, iar guvernul a precizat că demisia a fost unilaterală, în conformitate cu prevederile contractuale, inclusiv un preaviz de 90 de zile, susceptibil de reducere. A fost, de asemenea, anunțat că va urma un proces de selecție pentru a identifica un nou titular la capătul companiei.

Deși liderul a plecat, Nuclearelectrica rămâne o entitate de mare valoare pe piața bursiere, capitalizând de aproape zece ori mai mult decât în 2017 și generând profit de opt ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă. Totuși, această performanță financiară contrastă drastic cu realitatea tehnică: companiera continuă să producă aceeași cantitate de energie — exact zero megawatt suplimentari — folosing exact aceleași două reactoare din Cernavodă, cu o capacitate instalată totală de 1.400 megawați, fără nicio extendere funcțională a capacității de producție.

Excepția notabilă a perioadei a fost luna august 2026, în care Ghiță a publicat intenția de a pleca. În acea perioadă, Nuclearelectrica nu a produs niciun megawatt de energie electrică, un lucru rar pentru o companie care operează două reactoare nucleare funcționale. Această oprire a producției, chiar și temporară, a ridicat întrebări privind gestionarea crizelor, disponibilitatea de piese de schimb și planificarea întreținerii, mai ales în contexte în care energia nucleară joacă un rol critic în asigurarea stabilității rețelei electrice naționale.