ONG-urile cer Ministerului Mediului harta completă a zonelor protejate, după trei ani de studii

Cine protejează natura?

Cinici organizații neguvernamentale de mediu cer Ministerului Mediului să publice o hartă completă a zonelor propuse pentru protecție strictă. După trei ani de studii, cetățenii au dreptul să știe ce zone naturale valoroase au fost identificate și ce s-a întâmplat cu ele.

Lipsa transparenței în protecția naturii

Cinci ONG-uri de mediu solicită Ministerului Mediului transparență totală în privința zonelor cu potențial de protecție strictă. Demersul vine în contextul în care ministerul a pus în dezbatere publică un proiect ce propune protejarea a doar 472 de domenii prioritare, reprezentând aproximativ 2,54% din teritoriul țării.

Această cifră este departe de angajamentul României, prin Secțiunea UE pentru biodiversitate, de a proteja 10% din suprafața națională.

Problema principală ridicată de organizații este că ministerul nu a publicat integral hărțile zonelor identificate la începutul procesului oficial de desemnare și protecție.

Publicul poate vedea ce a ajuns pe lista finală de 2,54%, dar nu are acces la imaginea completă a tuturor zonelor identificate de specialiști, nici la motivele pentru care alte zone au rămas în afara propunerii actuale.

Fără aceste informații, este imposibil de evaluat corect procesul prin care au fost selectate zonele propuse spre dezbatere.

Riscul distrugerii patrimoniului natural

România, gata de 2030 cu hărți incomplete?

„În caz contrar, România riscă să ajungă în 2030 cu hărți pregătite, dar cu o parte din natura inclusă pe hartă deja distrusă,” avertizează Antoniu Bumb, din partea organizației Declic.

Ciprian Gălușcă, directorul executiv al Platformei de Adaptare Climatică, subliniază că organizațiile nu cer ca fiecare hectar identificat de experți să devină automat zonă de protecție strictă. Ne trebuie ceva mult mai simplu: să vedem întreaga hartă.

După trei ani de studii realizate în baza unui contract public, cetățenii au dreptul să știe ce zone naturale valoroase au fost identificate și ce li s-a întâmplat.

Nu putem avea o dezbatere publică reală și să ne prezentăm la doar 2,54% din suprafață, discutând-o fără să vedem restul informațiilor, declară Gălușcă.

Apel la transparență și acțiune

„Fără un moratoriu imediat privind peisajele forestiere și pastorale din aceste zone, fără publicarea completă a hărților GIS și fără un calendar clar pentru desemnarea celor 10% zone de protecție strictă, cel mai valoros patrimoniu natural al României va fi distrus,” adaugă un reprezentant al organizațiilor.

Gabriel Păun, președintele Agent Green, consideră că cei 10% ar trebui să reprezinte „scheletul ecologic al României: rețeaua naturii care ne protejează de inundații, șocurile climatice și posibila conservare.” El concluzionează: „Dacă după trei ani de studii finanțate din fonduri publice vedem doar 2,54%, iar restul hărții rămâne ascunsă, nu avem transparență, ci o imagine distorsionată.”