Opreștere reacțor la Nuclearelectrica din cauza scăderii nivelului Dunării

Nivelul Dunării a scăzut sub limita de siguranță pentru Cernavodă!

La 13 august, Nuclearelectrica, operatorul național al energiei nucleare din România, a declanșat oprirea planificată și a celui de-al doilea reactor de la centrala de la Cernavodă, după ce nivelul Dunării a scăzut sub limita necesară pentru a asigura răcirea în condiții de siguranță. Această măsură a venit ca urmare a oprimării primului reactor, care a fost deconectat de la rețea deja de la sfârșitul lunii iulie.

Astfel, pentru prima dată de peste două decenii – mai precis din 2003 –, întreaga instalare nucleară de la Cernavodă a fost scoasă complet din sistemul electroenergetic național.

Centrala de la Cernavodă, când funcționează la capacitate optimă, contribuie cu aproximativ douăzeci de procente din totalul energiei electrice produse în România. Opreșerea ei reprezintă, deci, un semn semnificativ pentru echilibrul național al producției și consumului de energie, mai ales în contextul creșterii presiunii asupra resurselor naturale esențiale pentru productia de energie.

Deși problema la Dunăre nu are legătură directă cu fenomenul El Niño, aceasta subliniază cu claritate o vulnerabilitate crescătoare a sistemelor energetice moderne: dependența critică a productiei de energie de disponibilitatea apei. Această observație este în centrul unei analize publicate de site-ul Oilprice, realizată în momentul în care în Oceanul Pacific se intensifică un fenomen El Niño de excepțională puternă, cu potențial de a deranja nu doar modelele de consum de energie, ci și fluxurile de producție a electricității, gazelor naturale și combustibililor fosili pe scară globală.

Datele atuale indică că acest El Niño ar putea deveni unul dintre cei mai intensi episoade înregistrati, capabil să determine modificări semnificative în regimurile termice, pluviometrice și ale vântului pe zone extinse ale Planetă. Pentru piațele energetice, aceasta generează un cadru mult mai intricate decât presupunerea inițială, conform căreia un El Niño puternic ar avea un efect benefic pentru Europa prin aducea unei ierni mai blânde și, prin consecință, o scădere a cererii de gaze naturale.

Totuși, conform estimărilor Rystad Energy, citate de Oilprice, pentru ca cererea de GNL în Europa să ajungă la nivele similare celei din anul trecut, temperaturile de iarnă ar trebui să depășească media istorică cu cel puțin două grade Celsius – un scenariu de probalitate scăzută. De fapt, asemenea abateri termice au fost observate doar de două ori în ultimele douăzeci și cinci de ani. În scenariul de referință al Rystad, stocurile europene de gaze naturale ar ajunge să fie umplute la aproximativ 76% la 1 noiembrie.

Nivelul Dunării a forțat oprirea ambelor reactoare de la Cernavodă!

Aceasta ar implica necesitatea de a importa, până în iunie 2027, circa cincisprezece milioane de tone de GNL suplimentare pentru a compensa deficitul generat de stocuri mai mici și prin perturbările din regiunea Orientului Mijlociu.

Chiar și în cazul unui El Niño moderat – care ar produce temperaturi de iarnă cu aproximativ un grad peste media obișnuită – cererea de gaze ar scădea, dar nu suficient pentru a elimina nevoia de supliment. Europa ar mai avea nevoie de cel puțin șapte milioane de tone de GNL în plus comparativ cu iarna anterioară.

Astfel, deși fenomenul El Niño ar putea atenuate presiunile pe piața gazelor naturale prin reducerea cererei, efectul său ar fi, în cele mai multe cazuri, insuficient pentru a schimba fundamental tendințele de piață.

Efectele acestui fenomen ar putea fi mai accentuate în sectorul productiei de energie electrică, în special în cele ce se bazează pe resurse hidroenergetice. Columbia, de exemplu, este una dintre țările care se confruntă cu riscuri similare din cauza dependenței la centralele hidroenergetice, iar variațiile în regimul fluvial pot avea impacturi directe pe stabilitatea rețelei electroenergetice.

Situația de la Cernavodă demonstră, odată din nou, că chiar și sursele considerate stabili – precum energia nucleară – pot fi afectate indirect de schimbările climatice și de fluctuțiile resursei de apă, fiind nevoie de strategii de adaptare și de diversificare mai robuste în sectorul energetic.