Partidul Infinit, Taximetriștii și ISSUS: haosul denumirilor politice din România

Ce explozie de partide post-decembristă!

Peisajul politic românesc a devenit o junglă a organizațiilor. Diversitatea numelor este la fel de copleșitoare ca numărul entităților înregistrate.

Printre nenumăratele inițiative, se disting formațiuni precum Partidul Infinit, gruparea Taximetriștilor și cea recent apărută, ISSUS.

Ultima a atras atenția publică după ce fondatorul ei a publicat pe platformele digitale o imagine a lui Călin Georgescu, înconjurat de forțele de ordine, solicitând simultan cetățenilor să-și protejeze „președintele” ales.

Într-o țară în care, timp de decenii, viața politică a fost dominată de structura monolitică a Partidului Comunist Român, perioada post-decembristă a adus cu sine o explozie de libertate în înființarea de partide. Acest val nou a fost văzut ca o dovadă a democrației consolidate și a aspirațiilor multor lideri ambițioși de a ocupa poziții de putere.

Dacă am realiza un clasament mondial bazat pe numărul de formațiuni create în ultimele trei decenii, România ar concura cu succes pentru primii loci.

Ce denumiri stârnesc zâmbete!

Este adevărat că multe dintre aceste entități au fost concepute doar pentru a supraviețui până la scrutinul electoral, dispare ulterior sau se pierd în anonimatul vieții publice, ca niște efemere.

Într-un astfel de mediu saturat, este natural să apară denumiri care pot fi considerate ciudate, controversate sau chiar amuzante, făcând dificilă identificarea doctrinei reale, dacă aceasta există. Arhiva Tribunalului București conține înregistrările a sute de astfel de organizații, inclusiv pe cele radiate, dizolvate, fuzionate sau redenumite de-a lungul timpului.

Printre exemplele notabile se numără Partidul Mileniului III, care a evoluat ulterior sub numele de Partidul Republican, sau Partidul pentru Hălchiu, o referire probabil la localitatea brașoveană cu același nume.

Lista continuă cu alte denumiri distincte, cum ar fi Partidul Glasul Neamului, Partidul Taximetriștilor și Transportatorilor Europeni, Partidul Perfect Civic, Partidul Infinit și Partidul Tineretului Democrat. De asemenea, se remarcă existența organizației Acțiunea pentru Respect, Integritate, Principii și Adevăr, cunoscută prin acronimul ARIPA.

În registrul oficial mai figurează entități precum Partidul Particularilor, Partidul Social Democrat Tradițional Român, Partidul Național Antitotalitar Renașterea României, Partidul Credință Demnitate Unitate, Partidul Dreptate și Frăție, Partidul Poporului Demn și Drept, precum și Partidul Identitatea Națională 1918.

Un caz care a stârnit dezbateri recente este cel al partidului ISSUS, apărut relativ recent. Antreprenorul Mihai Toader, originar din Călărași, a clarificat pentru Digi24 că acronimul desemnează Inițiativa Suverană, Solidaritate și Unitate Socială.

Ce polemică cu Iisus în cazul ISSUS?

Asemănarea fonetică și vizuală cu numele Iisus a generat diverse reacții, iar fondatorul a negat pe rețelele sociale că ar fi vorba de o blasfemie. El a subliniat în aprilie că „ISSUS – platformă politică a românilor care își iubesc țara” promovează valori clare, precum solidaritatea, unitatea socială, respectul interuman și responsabilitatea civică.

Toader a argumentat că, deși acronimul nu are legătură directă cu Domnul Isus Hristos, termenul de blasfemie se aplică doar batjocurii sau folosirii nerușinate a numelui divin, nu unei simple coincidențe sonore. El a susținut că confundarea acestor principii cu o ofensă religioasă reprezintă o ratare a esenței mesajului transmis.

Conform sursei citate, Mihai Toader și-a construit experiența politică trecând prin AUR și USR.

În prezent, profilul de Facebook al fondatorului este dominat de o fotografie a lui Călin Georgescu, figură emblematică a suveraniștilor, surprins flancat de agenții ai legii, probabil în timpul unei audieri în cadrul unui dosar penal. Această imagine a fost publicată chiar în ziua reținerii politicianului, moment în care Toader a îndemnat românii să-și apere liderul.

Contextul este amplificat de declarațiile lui Răzvan Leu, denunțătorul din dosarul lui Georgescu, care a afirmat că a pierdut 1,1 milioane de euro în urma unor finanțări promise de candidatul suveranist și de complicele acestuia, subliniind încrederea sa anterioară în politician, similară cu cea a milioanelor de români.