Planul Guvernului de reducere a consumului de energie, criticat dur de AEI

AEI contestă planul de economisire: Este o soluție reală sau o povară pentru români?!

Asociația Energia Inteligentă (AEI) aruncă mănușa Guvernului, criticând vehement strategia de a cere românilor să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf. Potrivit unei analize semnate de președintele Dumitru Chisăliță, această abordare ar acoperi doar o mică parte, cel mult 5-10%, dintr-un deficit energetic potențial.

Mai mult, ar arunca povara financiară pe umerii firmelor care ar accepta să-și oprească activitatea.

Industria va plăti prețul pentru planul energetic al Guvernului?!

Industria ar fi forțată să-și restrângă producția fără nicio compensație, o situație inacceptabilă, subliniază AEI.

Companiile ar trebui să plătească în continuare salariile angajaților și să suporte eventuale penalități pentru livrări întârziate sau anulate. Paradoxal, nu ar primi nimic în schimb pentru energia pe care ar alege să nu o consume. Dumitru Chisăliță avertizează că oprirea și repornirea unei unități de producție nu e la fel de simplă ca scoaterea din priză a unui electrocasnic.

Criza energetică: Guvernul ne cere să economisim, dar e suficient?!

Există procese industriale care cer funcționare continuă, iar o oprire bruscă poate genera pierderi uriașe: rebuturi, avarii la echipamente. Consecințele pot merge până la pierderea de producție, contracte și chiar clienți. Pe lângă toate acestea, firmele ar mai suporta și costurile de repornire a instalațiilor.

AEI estimează că o reducere suplimentară de 500 MW ar putea costa economia peste un milion de euro pe oră.

Economii voluntare: un efort inutil sau o povară ascunsă pentru firme?!

Conform datelor din analiză, România importă deja cantități considerabile de energie, circa 1.700 MW, în orele de seară.

Dacă unitatea a doua de la Cernavodă s-ar opri, necesarul de import ar putea depăși 2.500 MW. Situația ar deveni critică în perioadele de caniculă, când cererea de energie explodează. Seceta prelungită afectează și capacitatea de producție a țărilor vecine, ceea ce înseamnă că importurile nu sunt o soluție sigură în momentele de vârf.

AEI anticipează că eforturile voluntare de reducere a consumului ar aduce economii de doar 100-200 MW, cu o medie probabilă de circa 150 MW. Instituțiile publice ar putea contribui cu 20-40 MW, iar centrele comerciale și clădirile de birouri cu o cantitate similară.

AEI: Soluțiile Guvernului sunt o iluzie periculoasă pentru economie!

Industria ar putea aduce un aport de 30-80 MW, iar gospodăriile de 20-50 MW. În total, aceste măsuri ar reprezenta doar 5-10% din deficitul estimat între 1.500 și 2.500 MW.

Organizația propune o strategie etapizată pentru reducerea consumului. Prioritate ar trebui să aibă consumurile care pot fi amânate fără probleme majore, cum ar fi iluminatul ornamental sau climatizarea spațiilor comerciale. Apoi, ar putea fi vizate procesele industriale discontinue și liniile de producție care pot fi oprite controlat. Procesele mari consumatoare de energie și cele continue ar trebui oprite doar în scenarii extreme.

Protejarea infrastructurii esențiale: Un plan eșuat sau o soluție ascunsă?!

AEI subliniază că este vital să protejăm infrastructura critică: spitalele, sistemul de alimentare cu apă, telecomunicațiile, metroul, aeroporturile și structurile de ordine publică.

Consumatorii casnici ar trebui să fie afectați doar ca ultimă soluție, prin întreruperi rotative. Pentru a stimula flexibilitatea, AEI sugerează implementarea unui mecanism prin care companiile să fie plătite pentru reducerea consumului.