Pompierii români sting incendii în Serbia, lângă Kajtasovo și Grebenac

Pompierii români salvează Serbia!

Pompierii români dislocaţi în Serbia au intervenut duminică după-amiază pentru a localiza şi stingere focarele de incendiu care se manifestă la litiera pădurii lângă localităţile Kajtasovo şi Grebenac. Modulul de pompieri români, dislocat în Republica Serbia, a început misiunile de sprijin pentru protejarea localităţilor Kajtasovo şi Grebenac, în contextul incendiilor de vegetaţie şi fond forestier care se manifestă în zonă.

Activitatea operaţională a început cu deplasarea personalului către cele două localităţi, iar pentru desfăşurarea intervenţiei au fost constituite două sectoare de intervenţie, câte unul în fiecare localitate, pompierii români având ca principal obiectiv limitarea propagării incendiilor şi protejarea comunităţilor, a anunţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Duminică după-amiază, echipele au acţionat pentru localizarea şi lichidarea focarelor care se manifestă la nivelul litierei pădurii, în proximitatea celor două localităţi.

Intervenţia a presupus identificarea şi stingerea focarelor existente, precum şi supravegherea permanentă a zonelor afectate, pentru prevenirea reaprinderilor şi a extinderii incendiului.

Un elicopter Black Hawk RescEU operat de Inspectoratul General de Aviaţie şi un modul terestru format din 69 de persoane şi 15 mijloace tehnice din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al unităţilor subordonate au participat la intervenţiile pentru stingerea incendiilor de vegetaţie din Serbia.

Pompierii care au luat parte la misiune provin din judeţele Arad, Bihor, Braşov, Hunedoara, Ialomiţa, Sălaj, Sibiu, Timiş şi Vâlcea.

Cum luptă pompierii români cu incendiile de vegetație în Serbia?

Intervenţia pompierilor români s-a realizat în strânsă colaborare cu autorităţile locale din Serbia, inclusiv echipele de protecţie civilă din Vojvodina, care au furnizat informaţii esenţiale despre topografia terenului, punctele de acces dificil şi zonele cu risc ridicat de propagare rapidă a focului datorită vântului şi uscătării vegetaţiei. De asemenea, modulul roman este integrat într-o misiune mai largă de asistenţă civilă protecţie în cadrul Mecanismului Uniunii Europene pentru Protecţie Civilă, beneficiind de coordonare centrală prin Centrul de Monitorizare şi Informare al UE, ceea ce asigură eficienţa în utilizarea resurselor şi evitarea suprapunerilor de efort.

Această sinergie între forţele naţionale şi cele internaţionale a permis o intervenţie coordonată și eficientă.

Echipele de intervenţie au avut de făcut nu numai cu focul, ci şi cu condiţii meteorologice adversă: temperaturile peste 35°C, umiditatea relativă sub 20% și vânturi modere până la puternice, factori care au crescut semnificativ riscul de propagare rapidă a incendiilor și au complicat operaţiunile la sol. Prezenţa solului uscat, îmbogăţit cu deșeuri vegetale și ramuri uscate, a creat condiţii ideale pentru aprinderea focarelor secundare, chiar și după ce zonele principale au fost considerate sécure.

De aceea, pompierii au implementat strategii de creare de benzi de siguranţă prin arzere controlate și au utilizat echipamente de detecţie termică pentru a identifica focarele ascunse sub stratul de litieră, măsuri critice pentru a evita reaprinderile în orele următoare intervenţiei.

Această atenție la detalii a fost esențială pentru stabilizarea situaţiei și protejarea locuințelor și infrastructurii critice din zonele vulnerabile.