Prețurile gazelor ajung la record, facturile populației vor crește

Gazele ajung la prețuri record!

Iarna adaugă un semn de alertă pe facturile casnicilor: prețurile gazelor au atins niveluri record, iar protecția populației nu este absolută, deși există mecanisme de limitare. Publicat pe 24 august 2026, la ora 11:10, de Rona David, în rubrica Energie, articolul analizează evoluția preocupantă a pieței de gaze și implicațiile pentru consumatorii români.

Piața europeană a gazei traversează o fază de tensiune accentuată, cu prețurile care au ajuns la cel mai înalt punct din ultimele trei ani și jumătate. Această creștere reflectă neîncrederea privind disponibilitatea resurselor și fluctuările geopolitice care influențează oferta.

În România, deși există un mecanism de plafonare a prețului destinat populației, aceasta nu garantează imunitatea totală față de presiunile externe, mai ales în contextul reducerii stocurilor și a creșterii costurilor de aprovizionare de pe piațele interneționale.

Pe Bursa Română de Mărfuri, ultima tranzacție înregistrată pentru livrarea gazului destinat ultimului trimestru al anului a avut loc la 20 august, când un volum de 46.000 MWh a fost negociat la prețul de 344 lei/MWh. Acest nivel reprezintă cel mai ridicat valorat de la BRM pentru un contract cu termen în ultimii trei ani și jumătate.

În comparație, precedentul similar a fost înregistrat în ianuarie 2023, atunci când prețul a ajuns la 349 lei/MWh, dar pentru un volum semnificativ mai mic, ceea ce face poziția actuală mai serioasă din punct de vedere al presiunii pieței.

Aspectul preocupant este că valorile de pe piața română sunt în apropiere de cele înregistrate pe piațele de vest. La hub-ul vienenez CEGH, gazele cu livrare pentru același interval temporal au fost tranzacționate la circa 67 euro/MWh, ceea ce, la cursul de schimb vigilor, este echivalent cu aproximativ 350 lei/MWh.

Cum afectează rezervele reduse prețurile gazelor pentru consumatori?

această paralelism confirmă integrarea pieței locale în tendințele regionale și sugerează că presiunea ascendentă nu este izolată, ci face parte dintr-o tendință mai largă la nivel continental.

Deși sistemul energetic national este, pentru moment, în stare de funcționare normal, există discutii privind posibilitatea de a reporni o unitate la Centralele Nucleare Cernavodă, măsură care ar putea contribui la stabilizarea producției de energie și la reducerea dependenței de gaze pentru producerea electricității. Totuși, orice astfel de intervenție depinde de aprobări tehnice și de resurse financiare, iar efectele ei nu ar fi imediat perceptibile.

Un alt factor care aggravă situația este nivelul redus al rezervelor de gaze. România a stocat aproximativ 22,7 TWh, ce reprezintă 67% din capacitatea totală de depozitare.

Această cantitate este cu circa 4 TWh mai mică față de aceeași perioadă a anului trecut, indicând un consum mai mare sau o pregătire mai slabă pentru sezonul rece.

La nivelul Uniunii Europene, stocurile sunt și mai alarmă: depozițiile conțin 698 TWh, adică 61,92% din capacitatea totală, în comparație cu 850 TWh (74,8%) înregistrati în aceeași lună a anului precedent.

Această scădere a rezervelor la nivel continental amplifică vulnerabilitatea față de eventualele întreruperi în livrarea sau spikes improvizi ai cererii.

Deși România ocupa un loc important printre producătorii de gaze în UE, faptul care îi oferă un amortajator în fața volatilității piețelor mondiale, acest avantaj nu este suficient pentru a elimina total riscul. Dacă rezervele alocate pentru consumul populației nu ar fi suficiente pentru a acoperi întregă durata iernii, costurile ar putea crește, și chiar dacă există protejări formale, ele ar putea fi testate în condiții de presiune extremă.