Proiectul de lege al partidelor politice poate submina garanțiile constituționale

Proiectul de lege al partidelor politice poate submina garanțiile constituționale!

Un proiect de lege privind partidele politice, supus discuției publice, conține prevederi care ar putea slăbi semnificativ garanțiile constituționale și democratice, potrivnic o analiză efectuată de Expert Forum (EFOR).

Conform acestei analize, una dintre principalele preocupări este mecanismul propus pentru înregistrarea și desființarea partidelor. Astfel, prin centralizarea acestor decizii într-o autoritate politică, prin impunerea unui prag constituțional nedemocratic și prin formularea prea vagi a motivelor de desființare, riscul este ca drepturile fundamentale ale cetățenilor și ale partidelor să fie afectate negativ.

Totuși, proiectul introduce anumite prevederi utile, cum ar fi clarificarea regulilor privind moștenirea partidelor (Articolul 35), drepturile membrilor (Articolul 30), pluralismul intern (Articolul 5), transparența și integritatea procedurilor (Articolele 19 și 21), precum și mecanisme de arbitraj și protecție a gestionării interne a partidului (Articolul 55).

În ciuda acestor aspecte pozitive, EFOR subliniază că există probleme esențiale legate de constituționalitatea partidelor și de respectarea drepturilor fundamentale. Standardele europene – inclusiv recomandările Comisiei de la Veneția și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului – exigă ca atât procesul de înregistrare, cât și cel de desființare, să fie supuse unor garanții judiciare solide și să fie administrate de o instituție independentă și imparțială.

Mai mult, Constituția României prevede în Articolul 21, alineazul 4, că jurisdicțiile administrative sunt opționale și gratuite. Însă proiectul impune o procedură obligatorie de natură administrativ- jurisdicială la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), unde deciziile sunt luate de întreaga componență a instituției și pot fi contestate ulterior la Curtea de Apel București.

Problema este că AEP este o instituție numită printr-un mecanism politic foarte influențat. Recentele alegeri ale președinților acesteia au fost frecvent însoțite de scandaluri sau de acțiuni penale, ceea ce ridică serii serioase cu privire la independența reală a acesteia.

Astfel, prelungirea rolului AEP de la o simplă autoritate administrativă la celulași funcție de instanță judecătoare ar încălca principiul separației puterilor și ar slăbi statul de drept.

AEP, numită prin mecanism politic, amenință garanțiile constituționale!

De altfel, numărul partidelor înregistrate a crescut semnificativ între 2008 și 2012 – de la aproximativ 30 la peste 270 – iar multe dintre acestea sunt inactive sau dificil de contactat, inclusiv în cadrul controlului finanțării partidelor efectuat de AEP. Totuși, EFOR consideră că această problemă administrativă nu justifică restrângerea unui drept democratic esențial. Soluția nu constă într-un prag de acces mai mare, ci într-o diferiențiere a mecanismelor de control în funcție de dimensiunea și activitatea fiecărei formațiuni politice.

EFOR critică, de asemenea, mecanismul de desființare impus de proiect.

Acesta introduce noi condiții pentru desființarea unei partide politice.

Astfel, potrivit Articolului 63, doar în cazul constatării unei neconstituționalități – ca urmare a aplicării Articolului 62 din proiect – va avea loc recursul la Constituțională.

În toate celelalte situații, procesul de desființare poate fi soluționat de către instanțele administrative, potrivit mecanismului stabilit de proiect.

Totodată, instituțiile pot decide dacă desfiinșarea unei partide este necesară în interesul public, fără a oferi suficientă claritate asupra criteriilor aplicate. Acest lucru poate duce la abuzuri și la o utilizare politică a legii.

EFOR reiterează că, la fel și în cazul înregistrării partidelor, și în cel al lor desființării, această procedură trebuie să fie desfășurată de o instanță corespunzătoare, menținând argumentele de mai sus privind necesitatea unui proces echitabil și a unei autorități independente.