Reforma administrativă PSD: 148 de orașe din România riscă să devină comune

Sunt stațiunile montane și litoralele în pericol?

Discuțiile despre reforma administrativă propusă de PSD au aruncat scena politică în aer, stârnind reacții aprinse din partea aleșilor locali.

În joc se află o idee radicală: reducerea numărului de județe de la 41 la 15, ceea ce ar însemna ștergerea de pe hartă a 26 de entități.

Cel mai mult au de pierdut 148 de orașe și municipii care, potrivit recensământului din 2021, au coborât sub pragul de 10.000 de locuitori. Aceste localități riscă să fie retrogradate la rangul de comună sau comasate cu vecinii.

Printre numele grele de pe lista neagră se numără stațiuni turistice frecventate de mii de români.

Sinaia, cu 9.071 de locuitori, este la limită, fiind urmată de Bușteni (8.368), Predeal (4.020), Băile Herculane (3.787) și Băile Tușnad, care mai are doar 1.372 de locuitori.

Vom pierde 26 de județe și 148 de orașe sub 10.000 locuitori?

Nici litoralul nu scapă: Eforie, Techirghiol și Sulina sunt și ele vizate de reorganizare. La nivel național, județul Vâlcea deține recordul pentru cele mai multe orașe mici (nouă), fiind urmat de Suceava (opt), Maramureș și Sibiu (câte șapte).

Dragoș Benea, europarlamentar PSD și coordonatorul grupului care coace această reformă, dă totuși asigurări că numărul de locuitori nu va fi singurul criteriu.

Se va ține cont și de veniturile la buget, conectivitate, calitatea serviciilor publice sau capacitatea de a atrage fonduri pentruinvestiții. Benea susține că multe localități au păstrat aparatul administrativ stufos de oraș, deși populația s-a risipit, generând costuri uriașe fără acoperire. Până acum, însă, nicio listă bătută în cuie nu a fost făcută publică.

În teren, reacțiile au fost extrem de vehemente. Primarul din Cavnic, Vladimir Petruț (PNL), a ieșit la atac după ce a văzut că Maramureșul ar urma să fie administrat de la Cluj.

Edilul a amenințat inițial cu un referendum pentru desprinderea județului de România, invocând mândria culturală și istorică și susținând că orașul său se poate întreține singur.

„Dacă se încearcă distrugerea Maramureșului, suntem dispuși să ieșim în stradă”, a declamat el la Antena 3. Ulterior, primarul a dat în retragere, punând totul pe seama nervilor. El a explicat că nu se opune neapărat reformei administrative, dar vrea ca numele și identitatea Maramureșului să fie păstrate, chiar și în cazul unei unificări: „Putem să ne unim și cu Clujul, dar denumirea trebuie să rămână Maramureș”.

Se tem PSD-iștii de pierderea funcțiilor?

Cutremurul se resimte puternic și în interiorul PSD.

Potrivit unor surse din presă, reorganizarea ar putea mătura din funcție aproximativ 230 de primari social-democrați (prin comasarea comunelor sub 3.000 de locuitori), comparativ cu 150 de la PNL.

Unul dintre cei mai nemulțumiți este Paul Stănescu, greul PSD din Olt, care se teme că subțierea rețelei de primari va lăsa partidul descoperit în fața alegerilor din 2028, exact într-un moment în care presiunea AUR și a unei posibile alianțe PNL-USR este în creștere.

Pentru a stinge incendiul, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a ieșit în față și a precizat că harta lui Benea nu e bătută în cuie și că partidul n-a adoptat nicio decizie oficială. Liderul social-democrat a insistat însă că o reformă e vitală pentru a scădea costurile și a îmbunătăți serviciile, cerând criterii clare bazate pe performanță, nu doar pe cifre demografice.

În tot acest peisaj agitat, există și deschidere spre schimbare. Județele Ialomița și Călărași dau semnale că vor să se unească voluntar, fără să mai aștepte directive de la centru. Șefii consiliilor județene, Marian Pavel și Vasile Iliuță, au discutat deja pe această temă. Grindeanu a salutat ideea, explicând că aceste județe mici, cu circa 200.000 de locuitori fiecare, se zbat cu greu în actuala formulă administrativă, iar o fuziune le-ar aduce eficiență și putere financiară.