Reînhumarea victimelor Pogromului de la Iași din 1941, în prezența președintelui Israel

Poate o reînhumare să șteargă rușinea crimei?

Acasă Social Iaşi: Rămăşiţele a 22 de evrei ucişi în timpul Pogromului din 1941 au fost reîngropate la Cimitirul Evreiesc în prezenţa Preşedintelui Israelului: Actul de comemorare nu diminuează vina morală a făptaşilor din 28 iunie 202612: 14 Scriiţi de Florin GhetauShare Rămăşiţele a 22 de victime ale Pogromului din Iaşi au fost reîngropate la cimitirul evreiesc din Iaşi sâmbătă, în prezenţa preşedintelui Israelului Isac Herzog. Aceste rămăşiţe ale evreilor ucişi în timpul pogromului din 1941 au fost descoperite acum câţiva ani în gropi comune în pădurea din satul Iesan Popricani.

La ceremonia cimitirului evreiesc a participat preşedintele Senatului Mircea Abrudean, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale şi ai Guvernului, autorităţilor locale şi judeţene, precum şi membri ai comunităţii evreieşti.

În același timp, o nouă ediție a lunii martie a vieții a avut loc la cimitirul evreiesc, o sărbătoare tradițională a victimelor Pogromului în iunie 1941.

Evenimentul comemorează 85 de ani de la Pogromul din Iaşi şi a ajuns la a 18-a ediţie. Preşedintele Israelului, Isac Herzog, a declarat că a venit în Iaşi cu umilitate şi emoţie profundă, declarând că acest act de comemorare a miilor de femei, bărbaţi, copii şi evrei în vârstă ucişi pe acest pământ, în Iaşi şi în apropiere, între 28 iunie şi 6 iulie 1941, nu poate şterge suferinţa victimelor.

Nu diminuează vina morală a făptaşilor.

Nu poate anula crimele, umilinţa, bătăile sau trenurile de moarte - orchestrate la cele mai înalte nivele, dar puse în aplicare de oameni din toate părţile societăţii - în acele zile teribile de vară, acum 85 de ani. Şi nu ne ajută să înţelegem această întrebare simplă, dar arzătoare: Cum? Cum poate fi înţeleasă această cruzime, răspândită în întreaga societate?

Cum a fost posibil ca într-un mare oraş european, care de secole a fost un centru înfloritor al vieţii evreieşti, faţa lui Dumnezeu să fie ştearsă de la om?

Pogromul de la Iași a fost uitat?

Singurul El a mai spus că fiecare generaţie trebuie să cunoască această poveste, să viziteze cimitirul din Iaşi şi să înţeleagă ce s-a întâmplat. „În fața recrutării antisemitismului, avem responsabilitatea comună de a apăra adevărul, memoria și demnitatea umană,” Isaac Herzog a adăugat.

Într-un mesaj trimis de preşedintele României, Nicuu Dan, se arată că pogroma din Iaşi a fost nu numai tragedia unei comunităţi, ci şi o traumă profundă pentru întreaga societate românească. CITESTE ŞINICULE Dan, 85 de ani după Pogromul din Iaşi: Acest memorial este, de asemenea, un avertisment.

Ea ne aminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric rămân tentaţii reale El ne aminteşte cât de fragile pot deveni valorile civilizaţiei atunci când prejudecăţile, dezinformarea şi vorbirea de ură ajung să înlocuiască respectul pentru viaţă şi pentru alţii. Istoria arată că răul nu începe prin acte de violență extremă, ci prin tolerarea discriminării, stereotipurilor și excluziunii.

Astfel, într-un context în care discursul instigator de ură începe din nou să fie rostit cu voce tare în spațiul public, atât în România, cât și în Europa, comemorarea de astăzi are un sens suplimentar.

Nu mai este doar un gest simbolic de tăcere, ci un avertisment.

Ne aminteşte că pericolul nu a dispărut, că extremismul şi revizionismul istoric, adesea mascat în forme aparent legitime de discurs public, rămân tentaţii reale, a declarat preşedintele Nicuia Dan.

El consideră că educaţia rămâne cea mai puternică formă de prevenire împotriva repetării acestor tragedii, iar tinerii trebuie să cunoască adevărul despre Holocaust şi responsabilităţile care au făcut posibile aceste crime. Numai prin cunoaştere, spirit critic şi prin cultivarea respectului pentru diversitate putem construi o societate rezistentă la manipulare, ură şi extremism.