România, la răscruce: Securitate, energie și jocuri de putere

Marea Neagră: Focar de tensiune sau bastion de securitate?!

De o săptămână, declarațiile lui Marius Lazurcă, consilierul prezidențial pe probleme de securitate națională, au stârnit un val de interes. Acesta a anunțat, pe platforma X, că a fost la Washington D.

C. alături de Șeful Apărării României, pentru discuții cu Administrația Trump și liderii Congresului. Scopul? Consolidarea cooperării în domeniul securității în regiunea Mării Negre.

Lazurcă a subliniat importanța parteneriatului solid cu Statele Unite, amintind de recenta doborâre a trei drone rusești de către piloți români, la bordul unor avioane F-16 de fabricație americană. Aceste incidente, a precizat el, subliniază amenințările persistente și necesitatea unei alianțe puternice.

Între timp, o serie de evenimente recente în Marea Neagră au generat îngrijorări semnificative. La terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, unde navele încărcau țiței extras în Kazahstan, au avut loc atacuri cu drone. Aceste incidente au determinat Kazahstanul să suspende temporar transporturile de petrol.

Această evoluție este crucială pentru România, având în vedere că, potrivit estimărilor pentru anul 2025, țara noastră depinde de Kazahstan pentru aproximativ 63% din necesarul său de țiței.

Prezența companiilor americane Exxon și Chevron în acționariatul Caspian Pipeline Consortium conferă o dimensiune strategică implicării Statelor Unite în această situație. Se pare că Mike Wirth, directorul general al Chevron, a contactat oficiali de la Casa Albă pentru a obține garanții de securitate esențiale pentru reluarea tranzitului de țiței.

În acest context, se speculează că Donald Trump ar fi transmis un avertisment Ucrainei

În acest context, se speculează că Donald Trump ar fi transmis un avertisment Ucrainei, cerându-i să înceteze atacurile asupra navelor care nu aparțin Rusiei în Marea Neagră.

Pe plan intern, Parlamentul României a adoptat recent proiectul de aprobare a Acordului de împrumut (SAFE) dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de aproape 17 miliarde de euro. Acest document așteaptă acum promulgarea de către Președintele României.

Este de remarcat că, în cadrul programului SAFE, contractele pentru achiziția a 400.000 de arme de asalt, pistoale și aruncătoare de grenadă de la Sig Sauer, în valoare de 816 milioane de euro, și pentru 139 de transportoare blindate Piranha 5 de la General Dynamics European Land Systems, în valoare de 831 de milioane de euro, nu au fost încă semnate.

În ceea ce privește infrastructura energetică, proiectele precum Coridorul Vertical de Gaze și reactoarele modulare mici (SMR) de la Doicești par să fi intrat într-un con de umbră. În contrast, Guvernul României alocă fonduri de urgență pentru a asigura un debit suficient de mare al Dunării, esențial pentru funcționarea reactorului 2 al centralei de la Cernavodă.

Aceeași centrală pentru care România intenționează să contracteze un împrumut de la Banca de Export-Import a SUA, în vederea punerii în funcțiune a reactoarelor 3 și 4.

Securizarea perimetrului de gaze Neptun Deep rămâne, de asemenea, un subiect cu multe incertitudini. Singura informație concretă este extinderea misiunii trilaterale turco-bulgaro-române de deminare în Marea Neagră, menită să protejeze infrastructura critică submarină. Rămâne de clarificat însă care dintre cele trei state își va asuma responsabilități specifice în cadrul acestui format. În acest context complex, nu ar trebui să ignorăm rolul președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan.