România, plină de locuri la facultate, dar cu puțini absolvenți de liceu

Mai multe locuri la facultate decât absolvenți: o șansă sau o provocare!

România se confruntă cu un paradox: are mai multe locuri la buget în universități decât absolvenți de liceu.

Cu toate acestea, în loc să fie o problemă, acest lucru ar putea fi o șansă nesperată pentru o țară cu un deficit cronic de absolvenți de studii superioare.

Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, un specialist recunoscut în Pedagogie, vede în această situație o oportunitate. El subliniază că numărul mare de locuri subvenționate de stat în învățământul superior nu e un impediment, ci, dimpotrivă, un impuls. Ar putea încuraja mai mulți tineri să-și continue studiile, inclusiv pe cei care au amânat facultatea după terminarea liceului.

Jurnalistul Val Vâlcu a adus în discuție o realitate frapantă: deși universitățile de stat oferă peste 100.000 de locuri bugetate, doar aproximativ 75.000 de elevi vor reuși să promoveze examenul de bacalaureat anul acesta. Profesorul Pânișoară explică însă că acest decalaj nu e neapărat un semn rău. Locurile pot fi ocupate și de tineri din generațiile anterioare, care poate nu au avut ocazia sau dorința să meargă la facultate imediat după liceu.

„Nu e greșit că avem multe locuri bugetate, pentru că noi avem unul dintre cele mai mici procente de absolvenți de învățământ superior din Uniunea Europeană. Trebuie să încurajăm tinerii să meargă la facultate, iar locurile la buget sunt un factor important de încurajare”, a declarat profesorul.

Mai puțini absolvenți, mai multe locuri la facultate: o șansă sau o problemă?!

El a adăugat că mulți tineri, chiar dacă au muncit după bacalaureat, pot decide să se întoarcă la studii universitare după câțiva ani, când se simt pregătiți sau își doresc o schimbare.

Pentru a-i convinge pe tineri să rămână în țară și să urmeze studii superioare, profesorul Pânișoară insistă că universitățile românești trebuie să ofere programe de studiu competitive și atractive. Nu e suficient să existe locuri la buget; calitatea învățământului și relevanța programelor pentru piața muncii sunt esențiale.

„Ceea ce ne lipsește, într-adevăr, este certitudinea că aceste locuri sunt suficient de competitive și că vizează o dezvoltare pe termen lung a tânărului”, a precizat profesorul.

Programele trebuie să țină pasul cu cerințele industriilor actuale și să fie competitive la nivel internațional. În contextul în care tot mai mulți absolvenți de liceu aleg să studieze în străinătate, România trebuie să se întrebe ce oferă în schimbul unui loc bugetat: cât de atractivă este formarea, cât de buni sunt profesorii, cât de actuală este informația predată și dacă modul de predare este atractiv și încurajează dezvoltarea personală a studentului.

Profesorul a criticat, de asemenea, memorarea mecanică a informațiilor, considerând că aceasta aduce rezultate pe termen scurt, dar nu contribuie la dezvoltarea reală a educației și a societății pe termen lung. O educație bazată pe reproducere, similară cu practicile din învățământul preuniversitar, nu este suficientă pentru a pregăti tinerii pentru provocările viitorului. El a recunoscut că există profesori excelenți în învățământul preuniversitar, dar sistemul de evaluare îi constrânge uneori să adopte metode de predare axate pe memorare.