Sebastian Burduja critică dependența energetică a României și atacă opoziția în contextul secetei

De ce este vulnerabilă România în fața politicilor energetice europene?

Sebastian Burduja acuză deciziile trecute și intervențiile externe pentru vulnerabilitatea energetică a României în fața secetei

Într-o intervenție publică recentă, Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei în cabinetul Marcel Ciolacu și anterior al Cercetării în guvernul Nicolae Ciucă, a subliniat fragilitatea sistemului energetic românesc, atribuită atât influențelor externe, cât și deciziilor interne anterioare. Afirmațiile sale, făcute într-o postare de duminică dimineață, vizează atât Uniunea Europeană, cât și partidele de opoziție, în special USR, în contextul crizei energetice accentuate de secetă.

Burduja a evidențiat dependența excesivă a țării de factori externi și de condițiile meteorologice, argumentând că această situație transformă securitatea energetică într-o chestiune de noroc. „Atunci când depinzi de alții și de capriciile vremii, ești la mâna sorții”, a declarat el în materialul video postat.

Acesta a adăugat că România nu ar trebui să accepte fără discernământ toate directivele venite de la Bruxelles.

Critici la adresa politicilor energetice europene și a influențelor interne

Declarațiile fostului ministru survin într-un context de maximă presiune pe piața energetică, marcat de creșteri semnificative ale prețurilor spot, generate de reducerea producției hidroelectrice.

Burduja a pus sub semnul întrebării eficacitatea politicilor de decarbonizare impuse de Comisia Europeană, argumentând că ritmul accelerat de închidere a centralelor pe cărbune a lăsat sistemul național vulnerabil la fenomenele meteorologice extreme.

Am refuzat orice închidere de grup în discuțiile de la Bruxelles.

Responsabilitatea politică și blocajele administrative

Am negociat să accepte amânarea închiderilor, tocmai pentru situații limită precum cea din aceste zile, a precizat Burduja.

El a făcut aluzie la USR, acuzând partidul, similar cu PSD, de blocaje în sectorul energetic, menționând hidrocentralele „sabotate în instanță și uitate ani de zile de statul român”. Burduja a prezentat atât în videoclip, cât și într-un mesaj scris, o serie de decizii luate în domeniul energetic în timpul mandatului său.

Responsabilitatea politică și blocajele administrative

Fostul ministru a subliniat și impactul birocrației și al contestațiilor din partea unor organizații de mediu, care, în opinia sa, au paralizat proiecte strategice de infrastructură. Această abordare scoate în evidență o tensiune între obiectivele climatice ambițioase și necesitatea de a asigura securitatea energetică națională.

Situația actuală exercită o presiune considerabilă asupra coaliției guvernamentale, care trebuie să găsească soluții rapide pentru a evita o eventuală raționalizare a consumului în perioadele de vârf.

Burduja a început mesajul său cu o recunoaștere a situației dificile: România se confruntă cu o criză energetică, dar nu seceta extremă este cauza principală, ci deciziile eronate luate de-a lungul deceniilor. Astfel am ajuns dependenți de importuri și de vreme, adică de noroc. Iar norocul, uneori, se epuizează. Toți cei care am avut responsabilități în domeniul energetic de-a lungul anilor suntem datori cu explicații românilor.

Sebastian Burduja a deținut funcția de ministru al Cercetării în Guvernul condus de PNL-istul Nicolae Ciucă între 2021 și 2023, iar ulterior a fost ministrul Energiei în Guvernul Marcel Ciolacu în perioada 2023-2025.