Suveraniștii, sub media de 5: Clasa politică românească pică la testul încrederii

Niciun lider nu trece de nota 5!

Clasa politică din România dă semne de analfabetism funcțional, o realitate care iese la suprafață când ne uităm la rezultatele testelor PISA 2025.

La începutul lunii septembrie s-a confirmat oficial ceea ce mulți observatori bănuiau de mult timp: elevii români de 15 ani ocupă una dintre ultimele poziții din Uniunea Europeană la aceste evaluări.

Singurele țări din blocul european cu scoruri mai slabe decât România sunt Bulgaria și Cipru. Iar în afara granițelor UE, state precum Muntenegru, Albania sau Serbia ne-au depășit. Datele sunt copleșitoare: aproape patru din zece elevi români, adică 38,5%, nu ating nivelul minim de competență funcțională în citire, matematică și științe.

Statistica nu mai e noutate, așa cum ne-am obișnuit să vedem clasa politică replicând fidel acest tipar negativ.

Paradoxul liderului „cel mai respins”!

Un studiu recent al agenției Cult Research, bazat pe un eșantion național reprezentativ, arată că, la proba de încredere publică, niciun lider politic din România nu trece pragul de promovare. Dacă am traduce nivelul de încredere a cetățenilor într-o notă școlară, imaginea ar fi aceea a unei clase întregi care stă sub media de 5. Călin Georgescu, considerat liderul cu cea mai mare credibilitate din eșantion, obține o medie de doar 4,98 pe o scară de la 1 la 10. E un scor marginal, care demonstrează că nici „premiantul” clasei nu reușește să promoveze.

Coborând în ierarhia încrederii, notele scad constant: George Simion, pe locul al doilea la acest capitol, primește 4,58, urmat de Ilie Bolojan cu 3,78, Diana Șoșoacă cu 3,54, Kelemen Hunor cu 3,40, Nicușor Dan cu 3,33, iar Sorin Grindeanu închide lista cu 3,02.

La astfel de scoruri, într-un sistem educațional obișnuit, ar fi necesară o discuție urgentă cu dirigintele clasei.

Este tentant să ne întrebăm unde s-au dus acei lideri care, în trecut, adunau peste jumătate din voturile de încredere ale electoratului.

Astăzi, paradoxul este că liderul cu cea mai mare încredere este, simultan, al doilea cel mai respins electoral.

Cum se împarte electoratul în patru tabere?

Media de încredere a lui Georgescu, de 4,98 din 10, pare a fi rezultatul unei diviziuni aproape perfecte între o simpatie intensă și o antipatie la fel de puternică, subliniind o societate spartă în două tabere.

Totuși, recordul absolut la respingere îl deține Nicușor Dan, care pare a devenit „cel mai neiubit dintre politicieni”, parafrazând titlul romanului lui Marin Preda.

Aproximativ 30% dintre respondenți declară că nu l-ar vota niciodată, iar chiar în segmentul din care ar trebui să-și recruta simpatizanții, anume dreapta urbană sau reformistă, el nu primește o notă de trecere, oprindu-se la 4,31, sub limita de 5.

Segmentarea electoratului efectuată de Cult Research identifică patru grupuri distincte, denumite pe baza specificului lor statistic rezultat din analiza datelor. Prima categorie, Dreapta urbană/reformistă, reprezintă 37% din eșantion și se remarcă prin susținerea majoritară a lui Ilie Bolojan sau Nicușor Dan.

Acesta este segmentul cel mai numeros, motivat nu atât de simpatia față de un lider anume, cât de respingerea fermă a extremismului suveranist. Acest grup poate fi descris ca „elevul silitor” al clasei, fiind atent și critic în fața oricărei informații prezentate. A doua categorie, Suveraniștii/naționaliști, constituie 34% din total și sunt principalii susținători ai liderilor lor de opinie, cu precădere George Simion și Călin Georgescu.

Scenariul unui scrutin anticipat?

Ei reprezintă grupul cu cel mai puternic atașament ideologic și cea mai mare capacitate de mobilizare electorală, dar și cel mai omogen în ceea ce privește respingerea absolută a taberei adverse.

A treia grupă, Stânga tradițională, reprezintă 19% și este susținătoarea liderilor PSD.

Acest segment este orientat spre continuitate și stabilitate, având cel mai „loial” vot din eșantion, acordând evaluări relativ ridicate atât liderilor social-democrați, cât și, neașteptat de mult, liderilor suveraniști. Ultima categorie, Scepticii/anti-sistemul pasiv, reprezintă 10% din respondenți și este singurul segment în care niciun lider politic, indiferent de apartenența sa, nu trece media de 3,50 pe scară de 10.

Practic, acești respondenți văd în politicieni doar elevi cărora nu le acordă nicio șansă de viitor.