Zelenski cere sprijin militar și financiar la Bruxelles: NATO rămâne esențial

Ce se întâmplă cu sprijinul pentru Ucraina?

În weekendul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în capitala belgiană pentru a cere noi angajamente de sprijin militar și financiar din partea aliaților europeni. În contextul nesiguranței crescânde privind ajutorul american, întâlnirea de la nivel continental a abordat nu doar necesitatea unor sisteme de armament și fonduri, ci și modalitățile de utilizare a activelor rusești înghețate pentru a susține apărarea Ucrainei.

În același timp, atacurile cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastei României au determinat NATO să convoce o întâlnire de urgență pentru a discuta securitatea în Marea Neagră.

Într-un moment crucial pentru Kiev, în care se pare că a pierdut o parte semnificativă din susținerea militară din partea Statelor Unite, aliații europeni caută să ofere o altă sursă de ajutor. UE a fost principalul susținător al Ucrainei încă de la începutul invaziei ruse din 2022, dar preocupările legate de costurile energiei și blocajele din negocierile bugetare ale UE ar putea să facă ca războiul să rămână în planul secundar, în timp ce Ucraina luptă pentru supraviețuire.

În acest context, președintele Zelenski a insistat că există o nevoie urgentă de semnale de forță, inclusiv o presiune reală asupra Rusiei și un sprijin mai solid pentru apărarea Ucrainei.

Starlink-ul are probleme grave?

„Pentru ca acest război să se încheie, avem nevoie de sprijin real și de semnale de forță,” a declarat el la Bruxelles, subliniind importanța unui angajament clar din partea aliaților.

Un alt subiect de interes a fost legat de restricționarea sistemului Starlink de comunicații prin satelit folosit de Ucraina pentru coordonarea operațiunilor militare și pilotarea dronelor. Potrivit unor oficiali americani și a unui reprezentant occidental, decizia a venit din interiorul Casei Albe.

Aceștia au declarat că autoritățile din Departamentul Apărării au primit un mesaj în care se solicita să se impună restricții asupra serviciului Starshield al companiei SpaceX, versiunea destinată uzului militar a Starlink.

Pentru Ucraina, terminalele Starlink de uz militar au început să nu mai funcționeze atunci când erau montate pe obiecte în mișcare rapidă, afectând capacitatea dronelor de a se ghida în zbor peste teritoriul ucrainean. Aceste probleme au atras atenția la Bruxelles, unde se discută modalități de a asigura comunicarea critică pentru operațiunile militare.

Dronele atacăţi comerciale de aproape a României!

În al patrulea an de război, securitatea europeană a devenit și mai evidentă după ce drone aeriene au lovit nave comerciale în apele teritoriale ale României sau în apropierea acestora. Acest incident a determinat organizarea unor discuții de urgență cu NATO, pentru a.

Președintele român Nicușor Dan a declarat că este o încercare a Rusiei de a destabiliza societățile și de a reduce sprijinul pentru Ucraina.

continuăm să sprijinim Ucraina. În același timp, a subliniat că, în prezent, nu se discută activarea Articolului 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, și că România nu a solicitat nici activarea Articolului 4, care prevede consultări între aliați atunci când securitatea unui stat membru este amenințată.

De unde provin fondurile pentru Ucraina?

În același timp, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat că aliații NATO vor organiza o reuniune de criză a Consiliului Nord-Atlantic pentru a discuta cum să El a subliniat că „NATO va continua să colaboreze îndeaproape cu aliații noștri din regiunea Mării Negre, adaptând, după caz, măsurile de descurajare și apărare.”

O idee care a revenit rapid în prim-plan este propunerea controversată de a utiliza sutele de miliarde de euro din activele financiare rusești înghețate, păstrate în bănci europene. Cea mai mare parte a acestor active se află la depozitarul central Euroclear, cu sediul la Bruxelles.

O tentativă anterioară de a confisca fondurile și de a le transfera direct Kievului a fost blocată de guvernul belgian, alături de alte țări care au avut un rol mai puțin vizibil, din cauza temerilor că ar putea fi vizate de acțiuni în justiție.

Suedia, Finlanda și Germania vor reevalua problema activelor rusești, iar oficiali din aceste țări au spus că Comisia Europeană urmează să prezinte o nouă evaluare detaliată a necesarului de finanțare al Ucrainei, precum și un document care să La începutul summitului, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că le-a cerut insistent omologilor săi „să facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina să treacă peste iarnă și să continuăm să o sprijinim și anul viitor.” Premierul belgian Bart De Wever, principalul opozant al unui acord privind activele, a avut discuții cu Zelenski, care i-a mulțumit pentru sprijinul acordat până acum de țara sa.