Brânza românească domină premiile internaționale: patru branduri au cucerit distincții de excepție

Directorii Arkäse rescriu definiția „produsului românesc”?

Recunoașterea globală a lăpturilor din România: Cum patru case de producție au transformat tradiția în trofeuri mondiale

Sectorul industriei lactate din România traversează o perioadă de recunoaștere fără precedent pe scenă internațională, unde calitatea și autenticitatea produselor locale au reușit să depășească granițele continentului european. În ultimii ani, o serie de fabrici și ateliere artizanale au demonstrat că brânza românească nu se mai limitează la piața internă, ci concurează direct cu cele mai renumite mărci europene.

Dovada acestei ascensiuni o constituie includerea mai multor sortimente în catalogul britanic cunoscut sub numele de British Cheese Library, o instituție de referință pentru industria de specialitate din Marea Britanie.

Printre protagoniștii acestei transformări se numără patru entități distincte, fiecare cu propria sa poveste de succes, care au obținut distincții de elită la diverse competiții. Aceste case de producție, care oscilează între metode artizanale stricte și linii industriale moderne, au reușit să creeze un standard ridicat, atrăgând atenția criticilor internaționali. Dialogul cu reprezentanții acestor companii relevă nu doar tehnicile de fabricație, ci și provocările specifice economiei românești actuale, de la accesul la materie primă până la dinamica pieței și necesitatea educației consumatorului.

Arkäse: O fuziune între know-how elvețian și materie primă autohtonă

În inima județului Covasna, mai exact în comuna Arcuș, compania locală Arkäse a reușit să se impună ca un actor major pe piața brânzelor maturate. Istoria lor în domeniul lăpturilor pornește din anul 1991, când familia fondatoare deținea o fermă de vaci. La acea vreme, toată producția de lapte era vândută unui mare procesator regional, dar volatilitatea prețurilor le-a determinat să se orienteze spre prelucrare proprie.

După o perioadă de analiză detaliată a pieței, echipa a decis să se concentreze asupra brâneturilor maturate, identificând aici o nișă cu potențial de creștere și o valoare adăugată superioară.

Retyi Beata, managerul comercial al firmei, explică filosofia adoptată: nu au inventat o metodă nouă, ci au adoptat tehnologia și rețetele elvețiene pentru prelucrarea laptelui de vaci provenit din ferma proprie. „Practic, aplicăm rețete elvețiene, dar rezultatul final este un produs 100% românesc”, susține ea.

Compania a pus accent pe importanța formării profesionale, colaborând cu maeștri elvețieni pentru a perfecționa meșteșugul.

Deși există abia de cinci ani pe piață, Arkäse a intrat rapid într-o rețea națională de supermarketuri, având ambiția ca în următorii cinci ani să fie disponibilă pentru toți cetățenii României.

Definiția de „produs românesc” este reinterpretată de către directorii Arkäse. Pentru aceștia, eticheta nu se referă doar la locul de fabricație sau la istoria companiei, ci la un lanț complet: materie primă din România, procesare locală, impozitare pe teritoriul național și o forță de muncă formată exclusiv din români.

Această abordare holistică a dus la rezultate remarcabile în concursuri. Reprezentanții companiei declară că au obținut premii la fiecare competiție la care au participat.

Printre realizările recente se numără două medalii de aur și două de argint la evenimentul Treasures of the East, precum și o medalie de aur și una de argint la Böjti Csemege, un concurs dedicat brânzelor artizanale din Bazinul Carpatic, ambele evenimente având o componentă internațională semnificativă, chiar dacă s-au desfășurat pe solul românesc.

Privind în viitor, echipa se pregătește intens pentru World Cheese Awards 2026, programate pentru perioada 12-15 noiembrie, în Cordoba, Spania.

Ferma Hărman: Exclusivismul artizanatului caprin

Comuna Hărman, din județul Brașov, gazduiește o altă poveste de succes, cea a lui Anca Moga.

Mutată aici în anul 2010, inițial cu scopul de a crește păsări și animale mici pentru consumul familial, ea a descoperit pasionul pentru lăpturi odată ce a achiziționat o căprisă pentru a-i oferi fiicei sale, care avea la vremea respectivă aproximativ șase luni, un lapte proaspăt și de calitate.

Lipsa cunoștințelor inițiale despre rumegătoarele mici a fost depășită rapid; căprisă a adus cu ea doi iezi, care au devenit curând parte integrantă a familiei.

De-a lungul timpului, selecția și multiplicarea animalelor au dus la un efectiv de aproximativ 60 de capre de rasa alpină franceză, îngrijite exclusiv de membrii familiei. Creșterea cantității de lapte a determinat trecerea de la producerea de caș, telemea și urdă la explorarea segmentului brânelor artizanale mature, o decizie menită a diferenția oferta față de piața locală din acea perioadă.

Prima încercare a fost o brânză maturată timp de 100 de zile, un rezultat care a surprins pozitiv atât producătoarea, cât și publicul.

Brânza de Horezu domină meniurile bucureștene!

Interesul pentru brânzeturile cu pastă moale a crescut progresiv, cu inspirație venită din producătorii spanioli și francezi.

În decursul a trei-patru ani, au fost create mai multe astfel de sortimente. Prima dintre ele, Capriciu, a fost recompensată cu o medalie de aur la Treasures of the East în 2025.

În anul curent, ambele brânzuri cu pastă moale din portofoliu, Capriciu și Cabretto, au fost incluse în prestigioasa British Cheese Library, iar Cabretto a mai obținut o medalie de bronz la același eveniment.

Producția este realizată în loturi foarte mici, utilizând lapte integral, în mare parte nepasteurizat sau termizat la maximum 65 grade Celsius. Anca Moga consideră că procesarea excesivă duce la pierderea valorii nutritive și gustative. Provocările majore ale activității sunt legate de lipsa forței de muncă, o problemă comună în agricultură, unde condițiile grele (ploaie, căldură, munca fizică) descurajează tinerii. Prezența extinsă a marilor lanțuri de magazine și confortul consumatorilor moderni au determinat mulți mici producători să reducă suprafețele de producție. Moga pledează pentru o educație alimentară din școli, deoarece copiii au deveni dezrădăcinați de sursa hranei, pierzând respectul față de mâncare. Ea sugerează, de asemenea, măsuri fiscale de sprijin pentru micii producători și organizarea unor piețe volante reguli, rezervate exclusiv producătorilor, fără intermediari.

Viziunea pe termen lung a fermei nu include o creștere numerică, ci o maturizare a brandului, concentrându-se pe câteva produse identificate clar.

Brânza Horezu: Preferința bucătârilor profesioniști

Prezența brânzei de Horezu pe meniurile restaurantelor de renume din București nu este întâmplătoare.

Deși nu este un produs strict artizanal, această brânză a câștigat încrederea chef-ilor prin gustul distinct și pedigree-ul local. Producția este asigurată de compania Five Continents, într-o fabrică cu istorie, care a funcționat încă din perioada comunistă, când se producea celebrul cașcaval de Horezu.

Laura Ion, directorul general, detaliază transformarea intervenită în 2001, când fabrica a fost retehnologizată complet și a început producerea brânzei fermentate Horezu, din lapte de oaie pasteurizat. Aprecierea internațională a început în 2015, cu un an după ce Laura Ion a preluat conducerea. Deși fabrica are un singur produs bazat pe aceeași rețetă, diversitatea gustativă este oferită prin perioade diferite de maturare. Aceeași brânză, lăsată să se maturizeze timpuri diferite, prezintă profiluri aromatice complet distincte.

Chiar dacă procesarea este automatizată, compania se poziționează la egalitate cu producția artizanală datorită ingredientelor și modului de tratare a laptelui, pe care nu îl descompun. Un avantaj competitiv major este utilizarea exclusivă a laptelui de oaie colectat local, din județele Gorj, Vâlcea și Sibiu. Provocările sectorului includ sezonalitatea materiei prime, un risc neacoperit de politicile fiscale actuale. Directorul Ion subliniază necesitatea unui cadru fiscal stabil, cu modificări anunțate din timp, pentru planificare pe termen lung.

De asemenea, sunt necesare forme de finanțare adaptate specificului sezonier, deoarece banii investiți în lapte se recuperează abia după maturizarea și vânzarea brânzei. Accesul simplificat la finanțare pentru spațiile de depozitare și sprijinul fermelor locale de oi sunt, de asemenea, esențiale pentru continuitatea producției. Brânza fermentată Horezu deține recordul de distincții, având 11 medalii obținute la concursuri internaționale și patru la cele naționale.

De Colțești (Torockoi): Evoluție și continuitate

Marca Torockoi, asociată cu zona Rimetea-Colțești, și-a schimbat recent denumirea în De Colțești, pentru a reflecta mai bine localizarea fizică a fabricii. Numele original, Torockoi, este forma maghiară istorică a localității Rimetea din Munții Trascău, o regiune cunoscută și pentru Piatra Secuiului (Torockói-hegység). Schimbarea de branding nu a schimbat esența afacerii, ci a clarificat identitatea geografică.

Familia Szakacs a demarat producția în 1994, într-o fabrică amenajată în subsolul casei lor. De-a lungul deceniilor, afacerea s-a modernizat, ajungând la o fabrică contemporană.

Marius Chiorean, care s-a alăturat echipei în 2008 în rol operațional și a devenit director general din 2024, descrie portofoliul actual.

Acesta include brânzuri maturate clasice, cum ar fi Apuseni și Trascău, variante cu condimente (nucă, chili, trufă, chimen), dar și produse artizanale distinctive, precum Floare de Colț și Puturoasa de Trascău.

Un produs emblematic din colecție este Smântâna Adevărată, cu o grăsime de 50%, considerat unul dintre cele mai căutate articole. Portofoliul se completează cu brânzuri frământate, proaspete și afumate, demonstrând versatilitatea producătorului.

Concluzia generală a acestui peisaj industrial este că industria brânzelor din România a ieșit din umbra unei producții strict locale, transformând calitatea în un atu competitiv global. Fie că vorbim despre tehnologia elvețiană aplicată la vacile din Covasna, despre artizanatul caprin din Brașov, despre tradiția industrială din Oltenia sau despre istoria secuiască din Ardeal, fiecare jucător contribuie la o imagine nouă a lăpturilor românești pe scena mondială.

Succesul nu este doar în numărul de medalii, ci și în capacitatea de a susține o economie circulară, care implică fermieri locali, procesatori inovatori și consumatori conștienți, toate elementele fiind esențiale pentru viitorul durabil al acestui sector strategic.