Salariația unitară va duce la venituri de 23.200 de lei în sănătate!
Modificările propuse în cadrul legii salarizării unitare, actualmente în desfășurare la Palatul Cotroceni în cadrul discuțiilor dintre liderii politici, introduc o nouă bază de calcul fixată la 4.000 de lei, la care se aplică coeficienții specifici fiecărei categorii profesionale. În sectorul sănătății, această metodă duce la stabilirea de noi nivele de venit brut lunar. Astfel, conducătorii unităților sanitare echipate cu paturi vor putea primi până la 23.200 de lei, reprezentând cel mai înalt coeficient aplicat în acest domeniu.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEUn medic primar, în schimb, ar avea dreptul la o remunerare de 16.000 de lei, iar un medic rezident în ultimul an de formare – al VI-lea – ar ajunge să primească 10.240 de lei pe lună.
Pe lângă acestea, există diferențe semnificative în funcție de poziția ocupată. Un director medical al aceleiași tipuri de spitaluri ar câștiga 22.400 de lei brut, în timp ce un director general al unei structuri sanitare fără paturi ar ajunge la 19.200 de lei.
Un medic specialist ar fi clasificat în categoria de 12.800 de lei, iar asistenții medicali, în funcție de experiență, ar varia între un minim de 6.360 de lei și un plafon de 6.920 de lei.
Un asistent medical-șef, de asemenea menționat în prevederi, ar avea un venit fix de 12.000 de lei. Alte categorii, precum brancardierii și infirmierile, ar primi între 5.240 și 5.560 de lei, în funcție de grad și anumite suplimentări.
Venitul rezidenților medicali este calculat progresiv, începând de la 7.680 de lei pentru cei din anul I de studii practice și ridicându-se gradualmente până la 10.240 de lei pentru cei din anul VI. Această scalare reflectă politica de stimulare a continuității în sistemul de formare medicală.
Totuși, o problemă semnificativă a apărut în urma analizelor efectuate de specialiști din Bruxelles.
Ce problemă gravă au descoperit specialiștii din Bruxelles în noul sistem de
Conform unui document intern la care a accesat Cotidianul, Comisia Europeană a identificat o discrepanță de aproape 1 miliard de lei între impactul financiar calculat al noii legi și prevederile efective ale proiectului normativ.
Această diferență provine din utilizarea de coeficienți de multiplicare în textul legislativ care nu au fost luate în considerare la momentul estimării bugetului. Experții comisariale au subliniat că aceste referințe omise generează costuri suplimentare semnificative, afectând frontul financiar al implementării.
În acest context, liderii din cadrul fostei coaliții de guvernare au programat o întâlnire miercurea cu președintele Nicușor Dan, în speranța de a ajunge la un compromis privind forma finală a legii. Totodată, estimările oficiale pun impactul bugetar total al nouei norme la 12 miliarde de lei, o sumă care depășește cu 4 miliarde de lei ceilingul anterior negociat cu delegația Comisiei Europene.
Din această motivă, experții de la Bruxelles au insistat pe necesitatea adottării de mecanisme de compenzare pentru a echilibra deficitul prevăzut.
Din punct de vedere politic, sursele interne indică că probabilitatea de adoptere a proiectului de lege este foarte scăzută, aproape nule.
Totuși, importanța acestui instrument rămâne mare, fiind considerat un punct esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde este alocat un volum de 790 de milioane de euro.
Pentru a devenie executabil, proiectul trebuie să fie adoptat și promulgat înainte de scaderea lunii august, termen impus de condițiile finanțării externe. Fără această aprobare, România riscă să piardă accesul la fondurile esențiale pentru modernizarea sistemului sănătății.