Comisia Europeană cere intervenții pentru a preveni deranjamente bugetare din
Comisia Europeană a solicitat autorităților române să implementeze intervenții pentru neutralizarea efectelor financiare suplimentare generate de noua reglementare privind remunerarea personalului public, având ca punct de plecare un cadru de estimare inițial de opt miliarde de lei. Această solicitare are ca scop prevenirea unor deranjamente bugetare care ar putea apărea în momentul implementării măsurilor salariale, în special datorită unei diferențe identificate între proiecțiile financiare și textul efectiv al proiectului de lege, privind în special sectorul sănătății.
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEUna dintre propunerile formale ale comisiei constă în extragerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) și aplicarea ei și asupra veniturilor de pensie, măsură care ar putea contribui la colectarea de fonduri suplimentare. Este menționat că beneficierea de exență de la această contribuție pentru pensiile care nu depășesc 3.000 de lei va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2027, iar orice modificare în acest sens ar trebui să fie evaluată cu grijă pentru a nu afecta disproportionat beneficiarii cu venii mici.
În plus, Comisia Europeană insiste pentru ca măsurile de compensare, proiectate să genereze aproximativ patru miliarde de lei – diferența dintre scenariul prudent de opt miliarde și un alternativ de até douăsprezece miliarde de lei – să fie aprobate și aplicate simultan cu legea privind salarizarea, sau, mai bine, în avans. Această cerere se bazează pe analiza expertilor de la Bruxelles, care consideră că un astfel de mecanism ar asigura o margine de siguranță față de variațiile neașteptate în cheltuielile de personal, evitând astfel riscul de depășire a target-ului bugetar.
Un alt punct de atenție evidențiat de Comisia Europeană este o inconsecvență estimată la circa un miliard de lei între modelul de calcul al impactului financier și dispositionele reale ale proiectului legislativ, în special în ceea ce privește compensațiile acordate personalului din sistemul sănătății. Această disparitate, dacă nu va fi corectată, ar putea duce la o subestimare a costurilor reale și, prin urmare, la presiuni suplimentare pe bugetul de stat.
Cine va plăti diferența de opt miliarde de lei din noua reglementare salarială?
În același context, experții din Bruxelles au recomandat și instituirea unui program clar și detaliat pentru plata obligațiilor restante datorate funcționarilor judiciali, subliniind necesitatea transparenței și predictibilității în gestionarea datoriilor de stat. Această măsură este văzută ca complementară la eforturile de consolidare a disciplinei bugetare și de recuperare a credibilității în fața investitorilor și agențiilor de rating international.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a explicat în diverse declarații publice că reducerea valorii de referință a legii salarizării – de la 4.100 la 4.000 de lei, apoi ajustată înapoi la 4.100 – a fost determinată de un dorință explicită a Ministerului de Finanțe de a crea un rezervor financiar, numit și „buffer” sau zonă de tampon, cu scopul de a absorbi variațiile neașteptate între plățile planificate și cele efective. El a subliniat că această strategie nu implică reducerea veniturilor, ci doar o abordare precautioasă, menită să evite surprinderi care ar putea declanșa o revizuire negativă a ratingului de credit al ţării de către agenții precum Standard & Poor’s.
Pîslaru a adăugat că, de la lansarea inițială a proiectului, acesta a fost supus unei campanii de opoziție clar politicamente orientată, care a încercat să prezinte reforma ca fiind haosă și dysfunctională, în special în legătură cu implementarea fondurilor PNRR. Totuși, ministrul a negat aceste afirmații, menționând că nu există niciun fundament pentru a crede că reforma duce la pierderi de venit, iar toate ajustările facute au fost motivate de prudence bugetară, nu de concessii sau recul.
El a precizat că scopul este să se mențină un nivel de cheltuieli salariale sub pragul de doisprezece miliarde de lei, pentru a lasa un spațiu de manevră în cazul în care plățile reale ar depăși prognozele inițiale, iar astfel se evită riscul de a se întâlni cu decizii judiciare sau alte obligații neprevăzute care ar putea duce la un dépassament bugetar. În această perspectivă, rezervă de un miliarde de lei sau mai mult este văzută ca un instrument de stabilitate, nu ca o semnalație de slăbiciune financiară.