Cheltuielile studenților din 2026 au depășit salariul minim garantat!
Costurile asociate vieții de student în România în anul 2026 au depășit semnificativ nivelul salariului minim garantat, conform evaluărilor efectuate de tineri și părinți, care consideră că resursele financiare disponibile sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile cotidiene legate de studiile universitare. Aceste cheltuieli variază în funcție de numeroși factori, iar accesul la burse nu este universal, deci mulți tineri trebuie să se bazeze exclusiv pe sprijinul familial sau pe economii personale.
Culture picks
PET-CT PSMA: diagnostic avansat al cancerului de prostată în România
Mihai Dimian, elevilor: Punctul de plecare nu îți dictează destinul
Nicușor Dan: De la deschiderea anului școlar în Călărași la ședința CSAT
BNR investește 12 milioane de lei în modernizarea sistemului de securitateLa începutul noului an academic, númeroși părinți, pentru prima oară confrontați cu responsabilitatea de a susține un student, începe să efectueze calcule detaliate, adesea inspirate de sfaturile primite de la cunoștinți cu experiență în domeniu. Niciunul dintre ei nu așteaptă că perioada de studiu a copilului va fi ușoară de gestionat financiar, chiar și în cazul în care studentul primește o bursă – fie ea de merit, fie de alt tip.
Pentru a determina ce constituie suma minimă necesară pentru a trăi decent ca student, autorii analizei au efectuat interviuri cu tineri și părinți, precum și au studiat datele privind nivelul chiriilor în principalele centre universitare din țară.
Conform studiului publicat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România la începutul anului 2026, suma de bază necesară pentru a face față vieții de student este de peste 2.000 lei lunar. Această sumă reprezintă un minim strict, iar aproximativ jumătate din ea – circa 1.000 lei – este destinată exclusiv alimentației.
Cazarea, în schimb, a fost estimată de către structura reprezentativă a studenților la o valoare sub 500 lei, mai precis 454 lei, presupunând că studentul reușește să obțină un loc în căminul universitar.
Totuși, această figură nu reflectă diversitatea situațiilor de locuire. Deși unii studenți locuiesc în căminuri, alții aleg să chirieze apartamenturi, fie singuri, fie împărțind locuința cu un coleg sau un partener. Există de asemenea tineri care continuă să locuiască la părinți, în orașul de origine, evitând astfel cheltuielile legate de cazare. În consecință, structura cheltuielilor se modifică drastic în funcție de alegera locuinței.
Cât de variabile pot fi costurile de cazare pentru studenți?
Costurile legate de cazare sunt foarte variabile, în funcție de dacă studentul locuiește în cămin, într-un apartament închiriat, singur sau în compănie, și de statutul său (loc bugetat sau taxă). Chiar și taxa pentru cazmin diferă de la o instituție la alta și chiar între diferite căminuri ale aceleiași universități, porțind de la aproximativ 500 lei și potrivind să ajungă până la 700 lei sau chiar mai mult, în funcție de condiții și locație.
Dacă studentul nu reușește să obțină un loc în cămin sau decide de la început să opteze pentru o locuință închiriată, cheltuielile cresc semnificativ. În cazul în care locuința este împărțită cu o altă persoană, chiria lunară poate varia între 80 și 250 euro, în funcție de oraș și calitatea locuinței.
Pentru cei care doresc să locuiască singuri într-o garsonieră închiriată în mari centre universitare precum București sau Cluj-Napoca, costul poate depăși ușor 400 de euro lunar.
În alte orașe universitare, deși prețurile sunt în general mai mibile, tendința de creștere a cheltuielilor de locuire rămâne constatabilă.
Astfel, atunci când se adaugă la suma de bază de 2.000 lei alte categorii esențiale – precum materiale de studiu, transport public sau personal, haine și încălțăminte, precum și produse de igienă și pentru întreținerea locuinței – devine evident că bugetul necesar pentru o viață decentă de student depășește mult salariul minim national. Situația este aggravată de faptul că nu toți beneficii de sprijin financiar de la stat sau de la instituții de învățământ, iar presiunea financiară cade, în mare parte, pe writingi și pe familii, care trebuie să facă frente unei realități în care studierea nu mai este doar un investiție în viitor, ci și o provocare economică de zi cu zi.
