Schimbările fiscale afectează micii antreprenori?
Mici afaceri din România trec printr-o perioadă dificilă, marcata de schimbări fiscale dure introduse prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Culture picks
Senatul a lăsat să treacă cumulul pensiei speciale; reducerea de 85% merge la CCR
AUR sesizează DNA în cazul programului SAFE și suspectă nereguli în contracte de miliarde de euro
Ciucu, atac la Uber și Bolt: Lobby agresiv în Parlament pentru a-și lua competențele
Bolojan și Sinkevičius discută securitatea Flancului Estic și extinderea UEAntreprenorii locali se confruntă cu reducerea drastică a limitelor pentru a rămâne în categoria de microîntreprindere, iar cu trecerea de la un regim favorabil – impozitul de 1% pe venit – la unul mult mai grav: impozitul de 16% pe profit.
Acest schimb a creat un dezbalans pe piață: companiile românești plătesc dările în conformitate cu lege, în timp ce unele societăți cu capital străin reușesc să raporteze zero profit, prin mecanisme de optimizare fiscală.
Europarlamentarul Victor Negrescu a atras atenția pe această contradicție într-un interviu pentru DC News, alături de jurnalistul Val Vâlcu. El a explicat că măsurile care au dus la creșterea taxelor pentru mici întreprinderi au fost introduse în PNRR de un guvern format din PNL și USR, nu de PSD.
Aceste dispoziții nu sunt produsele noastre.
Nu am fost noi cei care le-am scris în plan.
Cum afectează schimbările fiscale din PNRR mici afaceri din România?
Nu am propus să eliminăm avantajele fiscale pentru domenii precum sectorul digital, construcțiile sau transporturile, a declarat Negrescu, remarcând că responsabilitatea pentru aceste modificări aparține altor forțe politice.
El a menționat, de asemenea, creșterea impozitelor pe proprietate, considerată și ea un jalon al PNRR. Negrescu a reamintit că, când a avertizat public privind această măsură, a fost inițial contrazis, cu afirmații că astfel de dispoziții nu exista în document.
„Dar apoi, când am verificat, am constat că acel jalon era clar prezis”, a adăugat.
În ceea ce privește IMM-urile, plafonul de facturare permis pentru a rămâne în categoria de microîntreprindere a fost redus drastic: de la 500.000 de euro în anii precedenti, la 250.000 de euro începând cu 2025, și ulterior la doar 100.000 de euro în 2026. Această reducere obligă multe afaceri să treacă la regimul de impozitare pe profit, ceea ce înseamnă plata unui impozit de 16% în loc de 1% aplicat anterior pe venit.
Negrescu a insistat pe necesitatea de a combate optimizarea fiscală agresivă practicată de unele companii străine, care, deși realizează venituri semnificative în România, declară nul profit și, deci, nu plătesc impozit. „Cum este posibil ca o afacere locală să obțină profituri mari într-un sector, iar concurența străină, dintr-odată, să nu declare niciun leu de profit?”, a întretat europarlamentarul.
El a cerut autorităților competente – inclusiv Consiliului Concurenței, ANPC și ANAF – să devină mai vigilanțe și eficiente în detectarea și sancționarea acestor practici.
„Dacă legislația actuală nu ne permite să intervenim eficient, atunci trebuie să o îmbunătățim, folosind și instrumentele disponibile la nivel european”, a conclus Negrescu, subliniind că există atât expertiză, cât și voluntate politici pentru a redressa această situație.