Piața de bijuterii: Valoare în lei, stagnare în carate, pe fondul scumpirii aurului

Piața bijuteriilor strălucește, dar ce se ascunde în spatele cifrelor?

Articol publicat la 19 iulie 2026, ora 08:15, de Nitulescu Gabriel, în secțiunea ANALIZĂ.

Culture picks

Starea femeii cu legioneloză este favorabilă, anunță medicul Adrian MarinescuIlie Bolojan, urmărit cu o cușcă de șobolani de activistul Marian CeaușescuBolojan exclude alianța cu PSD și ia în calcul anticipateleRomânia, ținta grupării ruse Turla: Nicușor Dan reacționează

Sectorul românesc al bijuteriilor și ceasurilor a strălucit în 2025, în ciuda unui context economic dificil.

Cu o creștere de aproximativ 12%, piața a generat o cifră de afaceri totală de 3,37 miliarde de lei. Însă, sub această aparență de prosperitate, se ascund realități care merită o privire mai atentă. Românii par să se orienteze tot mai mult spre vânzarea aurului, o tendință confirmată de triplarea tranzacțiilor în anumite segmente ale pieței în primul trimestru.

În 2025, piața românească de ceasuri și bijuterii a atins o cifră de afaceri cumulată de 3,37 miliarde de lei. Această performanță a fost realizată de 1.792 de firme active în cele trei categorii CAEN relevante (producție, comerț en gros și vânzare cu amănuntul specializată). Profitul net total a fost de 302,8 milioane de lei, iar numărul angajaților a ajuns la aproximativ 6.000, conform datelor furnizate de Termene. Este de remarcat că primele zece companii dețin aproape jumătate din cota de piață (46,5%), iar triada B&B Collection, Teilor și Pandora controlează în jur de o treime din total.

Reziliența pieței de bijuterii și ceasuri, o iluzie sau o realitate dură?!

Comparativ cu cei 2,8 miliarde de lei înregistrați în 2023 și estimarea de circa 3 miliarde pentru 2024, piața a cunoscut o accelerare semnificativă.

Această evoluție este cu atât mai remarcabilă cu cât survine într-un an marcat de recesiune tehnică în economia românească, majorarea TVA-ului și măsuri de austeritate fiscală. Imunitatea aparentă a sectorului la aceste provocări impune o analiză aprofundată pentru a discerne între creșterea autentică și cea determinată de fluctuațiile prețurilor.

Unul dintre atuurile principale ale acestui sector este rezistența sa. S-a demonstrat, încă o dată, că bunurile de consum discreționar de lux sunt printre ultimele la care se renunță.

Segmentul superior al clasei de mijloc, ale cărui active – imobiliare, depozite bancare cu dobânzi avantajoase și investiții bursiere – au continuat să se aprecieze, a susținut cererea.

Sub aparența unei creșteri robuste, se ascund trei aspecte problematice. În primul rând, majoritatea acestei expansiuni este rezultatul creșterii prețului aurului, care aproape s-a dublat.

Creșterea pieței de bijuterii e o iluzie periculoasă!

Asta înseamnă că, deși valoarea monetară a pieței a crescut, volumul fizic al bijuteriilor comercializate (exprimat în carate) a stagnat.

În al doilea rând, o proporție semnificativă, peste un sfert din profitul total al sectorului, provine de la o singură companie, indicând o concentrare a puterii economice.

În al treilea rând, aproape 1.800 de firme mici, care alcătuiesc „coada” pieței, se confruntă cu multiple dificultăți în 2026: stocuri achiziționate la prețuri ridicate, dobânzi bancare mari și concurența din piața informală a „aurului vechi”.

Spre deosebire de alte piețe, sectorul românesc nu beneficiază de un „etaj” protector, adică o structură care să amortizeze șocurile economice și să ofere stabilitate, în special pentru jucătorii mai mici. Acest aspect contribuie la vulnerabilitatea companiilor din segmentul inferior al pieței.