Modern și flexibil: cum se manifestă?
Cluj-Napoca bifează o premieră națională: Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” a devenit prima instituție muzeală din România care folosește exclusiv energie solară pentru iluminatul public.
Culture picks
Dominic Fritz: USR-ul refuză guvern dacă PSD are miniștri, cerem alegeri anticipate
PNL reacționează după audierea premierului Ilie Bolojan la DNA
Nicușor Dan: România și Statele Unite rămân aliate, securitatea începe acasă
Euro atinge un nivel istoric în fața leului, depășind pragul de 5,34 leiProiectul a presupus o investiție de 107.000 de lei, asigurată din bugetul Consiliului Județean Cluj, și marchează un pas important pentru sustenabilitatea obiectivelor culturale din regiune.
Ecologică pentru zona izolată: ce înseamnă?
Noua rețea de iluminat se bazează pe o tehnologie complexă, care include 180 de stâlpi echipați cu lămpi LED de 25W, la care se adaugă 20 de proiectoare solare, dar și 20 de instalații cu ghirlande și becuri, toate alimentate prin panouri fotovoltaice. Unul dintre marile avantaje ale sistemului este mobilitatea: stâlpii pot fi mutați cu ușurință, ceea ce permite adaptarea luminii în funcție de cerințele fiecărui eveniment cultural organizat în parc.
Reprezentanții Consiliului Județean au explicat că această tehnologie a fost singura variantă viabilă pentru electrificarea zonei.
Alin Tișe, președintele instituției, a subliniat că investiția pune în valoare potențialul turistic și cultural al județului.
Vizitatorii cresc constant: de ce?
De cealaltă parte, Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a punctat beneficiile ecologice și financiare: facturile la curent scad la zero, iar impactul asupra mediului este redus, legând astfel tradiția de grija pentru viitor.
Interesul publicului pentru această oază de verdeață este susținut de cifre. În primele nouă luni ale acestui an, peste 50.000 de oameni au vizitat Parcul „Romulus Vuia”.
Mai mult, media anuală a turiștilor a urcat cu peste 20% în ultimii cinci ani.
Un secol de istorie în aer liber: ce poveste?
Parcul nu este doar un loc de plimbare, ci și gazda unor evenimente de amploare, precum „Jazz in the Park”, „Iarmaroc la sat”, „Festivalul Toamnei” sau „Fundamental”. În paralel cu viața culturală a parcului, autoritățile au pus la punct în 2026 documentația tehnică pentru montarea unei centrale de detecție a incendiilor la Atelierul de Icoane din Piața Ștefan cel Mare, o zonă cheie pentru conservarea patrimoniului.
Inaugurat la 1 iunie 1929 ca secție a Muzeului Etnografic al Ardealului, parcul a fost recunoscut oficial prin lege în aprilie 1932, devenind primul muzeu în aer liber din țară. Numele său aduce un omagiu etnografului Romulus Vuia, vizionarul care a reușit să adune la Cluj gospodării autentice din toate colțurile Transilvaniei.