România pierde titlul de campioană europeană la salarii bugetare

De la campioană

România își pierde supremația europeană la cheltuielile cu salariile bugetarilor, pe fondul unei austerități continue

Culture picks

Sanitas vs. Guvern: Cadrele medicale declanșează proteste din cauza blocajului salarialAngajații lui Bolojan, acuzați de cumul de funcții la statSfatul medicului: Cum să te protejezi inteligent de soare la plajăGreva SANITAS: Spitalele, sub presiunea unei legi salariale „pe șest

După doi ani de înghețare a salariilor în sectorul public, România își vede erodată poziția de lider în Uniunea Europeană în privința ponderii acestor cheltuieli în bugetul total al statului. Această tendință se va menține, cel puțin, până în 2026, pe măsură ce țara se confruntă cu o provocare majoră: reducerea deficitului bugetar la 3% în următorii șapte ani, începând cu 2024.

Decizia de a bloca salariile bugetarilor a fost inițiată de Guvernul Ciolacu și preluată ulterior de Guvernul Bolojan. Această măsură, alături de înghețarea pensiilor, a fost justificată de necesitatea stringentă de a diminua cel mai mare deficit bugetar din UE, care a atins 9,3% (conform standardelor ESA) în 2024.

Este de amintit că România a deținut deja prima poziție la acest indicator printre statele membre UE între anii 2018 și 2021.

Anul trecut, România a coborât pe locul al patrulea în clasamentul european privind cheltuielile salariale din sectorul public raportate la veniturile totale ale statului. Această scădere este o consecință directă a măsurii de înghețare a salariilor.

Proiecțiile Comisiei Europene, analizate de Profit. ro, indică o reducere continuă a ponderii cheltuielilor salariale în 2026, ca urmare a menținerii acestei politici de austeritate.

Reforma amânată ne costă scump, dar cât de mult vom mai suporta?!

Este crucial de subliniat că această diminuare a ponderii cheltuielilor salariale nu este rezultatul unei reforme structurale semnificative, ci o consecință directă a blocării salariilor.

În 2024, un an marcat de creșteri salariale substanțiale, motivate în mare parte de considerente electorale, România se afla pe primul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile cu salariile bugetarilor.

Decizia de a îngheța salariile pentru anul 2025 a fost luată de guvernul Ciolacu la sfârșitul anului 2024, în timp ce pentru 2026, hotărârea a fost adoptată de guvernul Bolojan în iulie 2025. Aceste măsuri fac parte dintr-un plan fiscal pe termen lung, convenit cu Comisia Europeană la sfârșitul anului 2024. Obiectivele acestui plan sunt ambițioase: reducerea deficitului la sub 3% din PIB și a datoriei publice la sub 60% din PIB.

O reformă autentică, care ar fi putut echilibra sistemul salarial din sectorul public, ar fi constat într-o nouă lege a salarizării.

Deși promisă în PNRR, această măsură a fost amânată în mod repetat de către toate guvernele succesive, transformându-se într-o misiune aparent imposibilă. Proiectul legii salarizării, prezentat partidelor de ministrul Dragoș Pîslaru, nu a întrunit acordul PSD și a stârnit controverse în rândul sindicatelor. România se află acum într-o cursă contracronometru, având la dispoziție doar câteva săptămâni pentru a implementa această reformă.

Eșecul ar atrage pierderea a 770 de milioane de euro, o sumă considerabilă pentru economia țării.