Ambasadorul Germaniei la Chișinău contestă limba și religia comune româno-moldovene

Declarația ambasadorului

O declarație controversată a ambasadorului german la Chișinău a stârnit valuri.

Culture picks

Pensie majorată după 37 de ani și 11 luni de muncăDouă soluții constituționale pentru deblocarea crizei guvernamentaleFunsho Bamgboye la Sepsi OSKRomânia în contextul crizei de sănătate mintală în rândul tinerilor europeni

Diplomatul a pus sub semnul întrebării ideea că Republica Moldova și România ar împărtăși aceeași limbă și religie, provocând reacții aprinse de ambele părți ale Prutului.

În ediția din 9 iulie a emisiunii Cabinetul din umbră de la TV Journal, prezentatorul l-a întrebat pe ambasador cum vede ideea unirii Republicii Moldova cu România. Acesta a adăugat că, la un moment dat, am fost aceeași țară, vorbim aceeași limbă, avem aceeași cultură, tradiție și religie cu românii din România. Ambasadorul a Aceasta este într-adevăr o problemă care poate fi hotărâtă doar de poporul Moldovei și al României. Sunt două state suverane.

Dacă vor să dea un sens unei religii, o vor face și nimeni nu poate pune această limbă la îndoială. Apoi, a adăugat: Am pus un alt semn sub întrebarea despre ceea ce Republica Moldova are de spus despre aceeași limbă: avem aceeași limbă, aceleași tradiții și aceeași religie cu românii din România.

Reacții și controverse

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, solicitat să comenteze aceste declarații, a anunțat că ia în considerare solicitarea de clarificări suplimentare până pe 13 iulie. Reacțiile în Republica Moldova și România nu au întârziat să apară.

„Când domnul Ambasador a spus asta la sfârșitul emisiunii, mi-am zis: «Va fi scandal.» Nu există nimic mai sensibil în această parte a Prutului… Nu există nimic mai sensibil…”, a scris Vitalie Călugăreanu, gazda emisiunii „Cabinetul din umbră”, pe 12 iulie, pe rețelele sociale.

Istoricul Alexei Tulbure a reacționat cu un mesaj succint, dar plin de subînțeles: „Excelență, bravo și mulțumesc!”. Jurnalistul Hubert Kscht, citat de Curtea Republicii Moldova, a subliniat într-o declarație scrisă că „comunitățile ruse și române nu au ajuns încă la un acord asupra identității fostei Republici Moldova, iar faptul că Rusia și România au o identitate culturală diferită”.

Acesta a continuat, afirmând că „Moldova și România, dar nu a adoptat încă o identitate constituțională distinctă.”